Cine a sfidat criza şi cine a încasat din plin lovitura recesiunii? Top 50 companii în creştere versus top 50 companii în scădere

Potrivit topului celor mai mari 300 de companii din România primit din partea Registrului Comeţului, ZF a întocmit două liste cu câte 50 de companii ordonate în funcţie de creşterea sau scăderea cifrei de afaceri înregistrată anul trecut, în primul an complet de criză prin care a trecut piaţa locală.

Reprezentanţii ONRC au precizat însă că una din cinci companii nu şi-a depus bilanţul pentru anul 2009, astfel că este posibil ca unele firme să nu figureze în topurile realizate de ZF.

În ceea ce priveşte companiile care au reuşit să-şi crească afacerile anul trecut, când economia la nivel naţional s-a con­trac­tat cu 7,1%, cele mai numeroase vin din do­menii precum energie, farma sau construcţii.

"Nu este exclus ca în anumite domenii să avem două-trei firme pe creştere, dar asta nu înseamnă că sectorul în sine o duce bine", spune Matei Păun, proprietarul firmei de consultanţă pentru fuziuni şi achiziţii BAC Investment.

De la 1 la 100 mil. euro

Firma al cărei business a crescut de peste 100 de ori este KDF Energy, unul dintre cei mai importanţi brokeri de certificate de emisii de gaze cu efect de seră din România. Astfel, dacă în 2008 afacerile companiei erau de aproximativ un milion de euro, anul trecut acestea au ajuns la circa 100 de milioane de euro. Compania controlată de un român a început să funcţioneze încă din 2002, fiind specializată în domeniul consultanţei pe probleme de energie. Din 2008, KDF Energy intră pe un nou segment de piaţă, cel al tranzacţiilor cu certificate de emisii de gaze cu efect de seră, lucru care va sta la baza creşterii accelerate a afacerilor companiei.

"Practic, anul 2009 a însemnat deschi­de­rea pieţei în România. Principalul factor care a stat la baza creşterii a fost dat de prezenţa noastră în mai multe ţări: Ro­mâ­nia, Grecia, Estonia, Letonia, Lituania şi Bulgaria", spune George Brăiloiu, direc­to­rul general al KDF Energy.

Pentru anul acesta, compania îşi pro­pusese o dublare a afacerilor faţă de nivelul atins în 2009, "dar din cauza creşterii con­cu­renţei şi a scăderii volumului de tran­zac­ţio­nare credem că ne vom menţine la ni­ve­lul lui 2009", mai spune reprezen­tantul KDF Energy. Compania administrează prin inter­me­diul a 12 angajaţi tranzacţiile de certificate de emisii de dioxid de carbon ale unor com­panii provenind din industria metalurgică, energie, chimie, industria sticlei şi cea a cimentului.

Electronul norocos

Tot din domeniul energie mai vin unele companii precum Alpiq Romenergie, Atel Energy România sau Tinmar - IND. Toate aceste companii sunt traderi de energie, primii doi fiind deţinuţi de acelaşi grup elveţian Alpiq, în timp ce Tinmar IND este controlată de omul de afaceri român Augustin Oancea. Primele două companii au contracte directe de achiziţie de energie semnate cu Hidroelectrica, cel mai ieftin producător de energie aflat în portofoliul statului. Anul trecut au mai crescut şi unele afaceri din construcţii, deşi piaţa s-a contractat cu 17%. Astfel, firme conduse de oameni de afaceri locali aşa cum sunt Dorinel Umbrărescu din Bacău sau Nelu Iordache, patronul de la Blue Air, au reuşit să crească, secretul lor fiind faptul că au fost implicate în principal în reabilitarea de drumuri naţionale şi străzi din principalele oraşe din ţară.

Medicamente scumpe

O altă industrie care anul trecut a avut o evoluţie pozitivă a fost reprezentată de com­paniile farmaceutice. În fruntea ierar­hiei a trecut producătorul Sanofi-Aventis, care se află şi pe locul 2 în topul companiilor cu cele mai bune evoluţii din 2009. Rezul­tatele Sanofi au fost influenţate de inte­grarea Zentiva, companie preluată în 2009. Mo­tivul care a stat la baza creşterii în va­loare a pieţei farma a fost faptul că anul trecut s-au comercializat cu precădere produse scumpe.

Maşinile, în criză

De cealaltă parte, companiile care au simţit din plin efectele crizei vin din domenii precum industria auto, metalurgie, indus­tria chimică sau distribuţia şi producţia de materiale de construcţii.

"Este surprinzător că producţia şi distribuţia de materiale de construcţii au scăzut în contextul în care unele companii din construcţii au crescut", spune Păun.

Explicaţia constă în faptul că în ultimii ani cei mai mari constructori specializaţi în infrastructură au investit în propriile unităţi de producţie de materiale de construcţii şi nu au mai apelat la producătorii de profil.