FMI şi-a terminat evaluarea în România. Vin banii în septembrie?

De finalizarea acestei evaluări a acordului stand-by cu România depinde virarea tranşei a şasea de circa 900 mil. euro. Deşi ţinta privind arieratele statului către companii a fost, ca de obicei, ratată, intrarea banilor în a doua jumătate a lunii septembrie pare destul de sigură.

Creşterea economică, politica fiscală, reformele structurale, situaţia sectorului financiar şi politica monetară sunt câteva dintre temele discutate de autorităţi cu FMI.

Dacă în acest an este clar că economia va continua să se adâncească în recesiune, estimările pentru 2011 par să fie destul de optimiste.

Perspectivele economiei în 2011

După ce în 2009 economia a căzut cu 7,1%, amplitudinea contracţiei economice din acest an va fi de 1,7-1,9%, în timp ce pentru 2011 proiectul de buget discutat cu FMI prevede o creştere a PIB de 1,5-2%, după cum a anunţat ministrul finanţelor, Sebastian Vlădescu.

Rămâne de văzut dacă şi în 2011 evoluţia economiei va contrazice optimismul autorităţilor şi instituţiilor financiare internaţionale, aşa cum s-a întâmplat în acest an. Pentru 2010 prognozele au pornit de la o creştere de 1,3%, au continuat cu o scădere de 0,5%, pentru ca acum previziunile să indice o contracţie de aproape 2%. În schimb, pentru 2011 FMI anticipa în primăvară că economia românească avea să "decoleze" cu o creştere de 5,1%, iar ulterior prognoza a fost modificată la 3,6%.

Şi noile estimări ale FMI apar drept optimiste având în vedere că majoritatea băncilor locale şi BERD au anunţat că se aşteaptă la o scădere a economiei româneşti cu 3% în acest an, în timp ce pentru 2011 prognozele indică o creştere timidă de 0,5-1%.

România va fi printre puţinele ţări europene care vor rămâne în recesiune în acest an, urmând să înregistreze chiar o contracţie mai mare decât Bulgaria sau Croaţia. Iar măsurile de austeritate anunţate de Guvern şi majorarea TVA la 24% vor presa asupra economiei.

În aceste condiţii prognozele ar putea deveni mai pesimiste până la finalul anului, având în vedere înrăutăţirea pe zi ce trece a activităţii economice şi perspectiva impozitării tuturor veniturilor.

Şeful misiunii de evaluare a FMI, Jeffrey Franks, a spus că principala provocare este în acest moment inversarea trendului negativ al economiei şi începerea redresării, fiind necesară realizarea reformei pensiilor şi accelerarea aplicării legii salarizării unice.

Reprezentanţii FMI au cerut Guvernului să se asigure că legea sistemului unitar de pensii va fi adoptată de Parlament până la 15 septembrie, dar Executivul a insistat ca acest termen să fie amânat măcar până la 30 septembrie, explicând că parlamentarii revin din vacanţă abia la începutul acelei luni.

În proiecţia pentru 2011 sunt luate în calcul o ţintă de deficit bugetar de 4,4% din PIB, o inflaţie de 3%, cu o variaţie în plus sau minus de 1%, şi un deficit de cont curent în jurul a 5%, potrivit ministrului finanţelor.

A avea sau a nu avea un nou acord cu FMI

Guvernul nu ia în calcul la acest moment încheierea unui nou acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), dar nici nu exclude o astfel de variantă, nevoia unui nou acord urmând să fie analizată la sfârşitul anului, a spus Vlădescu, citat de Mediafax.

"Nevoia unui nou acord, după părerea mea, va fi analizată probabil într-o oarecare măsură la sfârşitul acestui an, dar devine subiect de discuţie probabil anul viitor, când vom şti mult mai precis parametrii macroeconomici ai anului 2011, când vom şti care au fost evoluţiile efective în 2010. Nu luăm în calcul un nou acord, nu excludem un nou acord."

Şeful misiunii de evaluare a FMI, Jeffrey Franks, a spus că discuţiile despre un nou acord între autorităţile române şi instituţia financiară internaţională sunt premature şi că vor avea loc "la un moment dat". Pe de altă parte, Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, a spus că discuţiile pentru un nou parteneriat cu FMI şi Comisia Europeană ar putea începe la următoarea misiune de evaluare a acordului actual, în octombrie.

Acordul de finanţare externă încheiat de România cu FMI, UE, Banca Mondială şi BERD se finalizează în primăvara anului viitor.

Ce se va întâmpla cu salariile în 2011

Salariile din sectorul bugetar au scăzut de la 1 iulie cu 25%, Guvernul vizând astfel reducerea cheltuielilor bugetare, în încercarea de a se încadra în ţinta de deficit bugetar de 6,8% convenită cu FMI. De asemenea, guvernul s-a angajat să limiteze personalul din sectorul public la 1,29 milioane de salariaţi, ceea ce reprezintă disponibilizarea a 70.000 de bugetari, şi să limiteze fondul de salarii la 39 mld. lei în 2011.

Fondul de salarii stabilit pentru anul viitor, corelat cu restructurarea a 60.000 posturi din sistemul public, permite o creştere salarială medie de peste 10%, pentru care rămâne însă de stabilit cum va fi distribuită, în baza sistemului unitar, potrivit lui Vlădescu.

Ministrul finanţelor a explicat că pentru a atinge plafonul stabilit pentru salarii, pot să fie necesare sau nu disponibilizări, depinzând de nivelul salariului care va fi stabilit prin noua Lege a salarizării unice, valabilă începând cu 1 ianuarie. "Este vorba de aritmetică. Dacă salariile vor fi mai mici, numărul de angajaţi poate să rămână acelaşi, dacă salariile vor fi mai mari, numărul de angajaţi va trebui redus. Calculul elementar arată că 39 de miliarde permite, şi cu restructurarea de 60.000, o creştere salarială medie de peste 10%."

Vlădescu a precizat că rămâne să fie stabilit cum va fi distribuită această creştere. "De aici încolo este o altă discuţie, cum va fi distribuită această creştere, cât se va distribui la salariile mici, cât se va distribui la salariile mari. Deci, din acest punct de vedere, nivelul efectiv de salarizare al fiecărei poziţii din sectorul bugetar va fi stabilit prin Legea salarizării, şi el nu va fi cel de astăzi."

La rândul lui, Adriean Videanu, ministrului economiei, a spus că salariile din sistemul bugetar ar putea reveni începând de anul viitor, în trepte, la nivelurile de dinaintea reducerii cu 25%. "În 2011 se vor crea premisele pentru a reveni la salariile de dinainte de tăierea de 25% şi să urce în trepte la nivelul anterior", a declarat Videanu, marţi, la videochatul Gândul.