Preţurile apartamentelor din Bucureşti au scăzut cu până la 30% sub nivelul de impozitare a tranzacţiilor

Autor: Cristi Moga 03.08.2010

Între valorile actuale de tranzacţionare şi preţurile minime în funcţie de care se plătesc impozitele şi onorariile notariale, stabilite la începutul anului, au apărut diferenţe care pot ajunge şi chiar depăşi 30%.



Valoarea minimă a impozitului pe tranzacţiile imobiliare şi a onorariilor notariale este sta bilită în funcţie de preţurile din "Ghidul privind valorile orien tative ale proprietăţilor imobiliare", cunoscut drept "Grila notarilor publici", realizată de firmele de evaluare la începutul fiecărui an pentru Camera Notarilor Publici.

În condiţiile în care preţurile apartamentelor din anumite zone ale Bu cureştiului au continuat să scadă pe parcursul acestui an mai mult decât au estimat evaluatorii, valorile din grilă sunt mai mari în unele cazuri chiar şi cu 30% decât preţurile de tranzacţionare, procente care se reflectă şi în taxele şi impozitele plătite. Spre exemplu, pe parcursul acestei veri, în Bucureşti a fost vândut un apartament cu două ca mere şi o suprafaţă utilă de 50 mp de pe bulevardul Dimitrie Can temir din Bucureşti. Locuinţa situată într-un bloc construit în 1965 a costat 56.000 de euro, potrivit firmei de consultanţă imobiliară Coldwell Banker Affiliates of România.

Consultând însă grila notarilor, valorile minime de preţ stabilite pentru apartamente cu două camere, confort 1, situate la etaje in termediare şi construite înainte de 1977 pe bulevardul Dimitrie Cantemir din Bucureşti sunt de 73.500 de euro, respectiv cu 31,25% mai mari. În aceste condiţii, deşi preţul a fost 56.000 de euro, impozitele şi taxele notariale vor fi calculate procentual în funcţie de preţul de 73.500 de euro. Astfel, luând în calcul un impozit pe tranzacţie de 2%, notarii ar urma să perceapă un impozit de 1.470 de euro, faţă de 1.120 de euro în mod normal.

"Grila a fost creată pentru a evita neînţelegerile şi a combate evaziunea fiscală. Dacă eu îi spun notarului că preţul tranzacţiei a fost de 20.000 de euro, el poate trece în acte că a costat 20.000 de euro, dar taxele sunt percepute în funcţie de preţurile din grilă", explică Alin Briceag, purtător de cuvânt al Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România.

Grila din 2010 a fost ajustată faţă de cele concepute în 2009 şi 2008, astfel că valorile în funcţie de care este stabilit impozitul pe tranzacţie sunt mai mici cu circa 40%.

Astfel, dacă o garsonieră confort 1 din cartierul Militari, zona Lujerului, construită între anii 1977 şi 1980 era evaluată la 63.000 de euro în 2008, potrivit grilei, în 2009 valoarea a scăzut la 60.000 de euro, iar în 2010 la 44.100 de euro. Cu toate acestea, recent a fost vândută în zonă o garsonieră de 36 de metri pătraţi, construită în 1978, pentru un preţ şi mai mic, de 38.900 de euro, potrivit Coldwell Banker. În acest caz, impozitul plătit este mai mare cu aproape 15% decât cel care ar trebui achitat în condiţii normale.

"Este posibil ca pe parcursul unui an să se mai ceară modificări la grilă dacă se constată diferenţe mari între valorile din grilă şi cele tranzacţionate. Se face o adresă către Ministerul de Finanţe, care trebuie să aprobe modificările", mai spune reprezentantul notarilor.

Diferenţe pot apărea însă şi în sens invers. Spre exemplu, în zona centrală a Capitalei (bulevardele Magheru, Dacia, Piaţa Universităţii, Parcul Cişmigiu) valorile de bază stabilite în grila notarială pot fi chiar cu 30% mai mici decât cele de tranzacţionare.

Spre exemplu, un apartament cu trei camere şi o suprafaţă de 55 de metri pătraţi de pe strada Căderea Bastiliei (în spatele ASE), construit în 1945, a fost vândut recent pentru 73.000 de euro. Valoarea minimă de impozitare pentru această locuinţă este însă de 52.500 de euro, potrivit grilei notarilor publici.

În aceste condiţii, părţile implicate în tranzacţie pot declara o valoare mai mică a preţului de vânzare pentru a plăti taxe mai mici, dar măsura se poate constitui în infracţiune.

Prelungirea perioadei de scădere economică şi starea de incertitudine fiscală şi la nivel administrativ au dus la continuarea declinului preţului la apartamente, la mai bine de doi ani de la atingerea maximului în plină perioadă de boom imobiliar. Potrivit indicelui imobiliare.ro, preţurile solicitate de proprietarii apartamentelor din Bucureşti au scăzut cu circa 3% în luna iulie faţă de iunie, până la un nivel de 1.100-1.200 de euro/metrul pătrat.