La cererea FMI guvernul pregăteşte impozitarea averilor mari şi promite disponibilizări

România a îndeplinit majoritatea criteriilor agreate cu FMI pentru jumătatea anului, cu excepţia arieratelor, astfel că în toamnă ar urma să fie virată a şasea tranşă de la FMI, de circa 900 mil. euro. Totodată, a treia tranşă de la Comisia Europeană, de 1,2 mld. euro, ar urma să ajungă la buget în a doua parte a lunii septembrie.

"Evaluarea noastră arată că toate criteriile au fost îndeplinite, cu excepţia arieratelor, ţintă care a fost ratată şi până acum. (...) Din nefericire, soldul arieratelor nu s-a micşorat. Ca acţiune ce trebuie îndeplinită înainte ca revizuirea acordului să fie aprobată de board, Guvernul trebuie să plătească 1,9 - 2 mld. lei din arierate", a spus Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI de evaluare a acordului cu România la finalul misiunii de evaluare.

O nouă derogare pentru România în privinţa arieratelor va putea fi solicitată doar dacă se vor vedea eforturi "serioase" pentru rezolvarea acestei probleme.

Deşi România va rămâne în acest an în recesiune, urmând să înregistreze o contracţie a economiei de 1,9%, anul viitor se profilează revenirea în teritoriul pozitiv, cu o creştere de 1,5%-2%, potrivit lui Franks.

Ce angajamente şi-a luat guvernul în faţa FMI:

• Adoptarea unei ordonanţe pentru impozitarea averilor mari ale persoanelor fizice;
• Îngheţarea pensiilor, eliminarea celui de-al 13-lea salariu, a primelor de vacanţă şi a subvenţiilor la încălzire, precum şi revizuirea sistemului de asistenţă;
• Modificarea legii salarizării până la sfârşitul lunii octombrie; modificările nu vor fi trimise în Parlament înainte de primirea avizului FMI;
• Eliminarea principiului retroactivităţii din ordonanţa privind comisioanele la credite;
• Suspendarea efectelor măsurii de reducere cu 25% a salariilor angajaţilor BNR, ai Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare şi ai Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private;
• Concedierea a 74.000 de bugetari până la finele acestui an, după disponibilizarea a 27.000 de salariaţi, şi renunţarea la minim 15.000 de angajaţi din sectorul public în 2011;
• Majorarea contribuţiei la sistemul de pensii private va creşte, în 2011, de la 2,5% la 3%;
• Revizuirea până la sfârşitul acestui an a Codului muncii şi a altor legi privind piaţa muncii, inclusiv pentru a "îmbunătăţi" cadrul de negociere a salariilor.

Politica monetară
BNR nu trebuie să înăsprească politica monetară după majorarea TVA la 24%, deoarece efectele vor fi temporare, însă banca centrală trebuie să rămână "vigilentă", potrivit lui Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI de evaluare a acordului cu România. "Creşterea TVA va avea un efect temporar asupra inflaţiei. Ne aşteptăm ca aceste efecte să se disipeze în a doua parte a anului 2011. Nu cred că politica monetară necesită o înăsprire din cauza majorării TVA. Dar BNR trebuie să rămână vigilentă asupra efectelor de runda a doua." Totuşi, în condiţii de recesiune, efectele de runda a doua din creşterea unei taxe precum TVA se propagă într-o mai mică măsură. FMI se aşteaptă ca inflaţia să atingă un maxim în următoarele luni, ulterior urmând să se înregistreze o decelerare. "Efectele majorării TVA se vor manifesta o singură dată, analizele indicând faptul că inflaţia se va încadra în ţinta BNR în 2011." Ţinta de inflaţie a băncii centrale pentru acest an este de 3,5%, iar pentru 2011 de 3% plus minus un punct procentual.

Sistemul bancar
Sectorul bancar a fost afectat de recesiune, însă eforturile autorităţilor şi majorările de capital decise de acţionarii băncilor au protejat sistemul, astfel încât acesta să rămână bine capitalizat şi lichid, potrivit şefului misiunii de evaluare a FMI. Fondul şi Comisia Europeană, care au susţinut în martie 2009 înţelegerea prin care băncile străine au promis să nu taie liniile de finanţare, în contextul împrumutului de 20 mld. euro luat de România, au fost de acord recent cu relaxarea angajamentului. "Băncile au respectat în linii mari acordurile încheiate, menţinându-şi expunerea pe România. Am convenit relaxarea angajamentului de expunere la 95%, dar nu pentru că ne aşteptam la ieşiri semnificative de capital, ci pentru a permite o mai mare flexibilitate." La sfârşitul lunii iunie 2010 expunerile celor 9 bănci - Erste, Raiffeisen, Eurobank, National Bank of Greece, UniCredit, Société Générale, Alpha Bank, Volksbank şi Piraeus - erau în mare măsură menţinute la nivelul din martie 2009, iar solvabilitatea filialelor locale a fost menţinută la peste 10%.

Deficit bugetar
România va atinge anul viitor ţinta de deficit bugetar de 4,4% din PIB dacă măsurile aplicate în acest an vor fi menţinute, nefiind necesare acţiuni suplimentare, potrivit şefului misiunii de evaluare a FMI. "Dacă România va menţine actualele măsuri şi pe parcursul anului viitor nu va fi nevoie de măsuri suplimentare pentru a atinge ţinta de deficit bugetar, de 4,4% din PIB. Cu toate acestea, trebuie să existe un control ferm asupra cheltuielilor publice." Guvernul a decis în acest an reducerea salariilor din sectorul bugetar cu 25% şi majorarea TVA de la 19% la 24% pentru atingerea ţintei de deficit bugetar de 6,8% din PIB. Măsuri de ajustare fiscală aplicate în acest an, reprezentând 2,3% din PIB, au fost necesare pentru a reduce deficitul bugetar estimat iniţial la 9,1% din PIB.

Creştere economică
Economia va scădea în acest an cu 1,9% din cauza cererii interne slabe şi a inundaţiilor, dar PIB-ul va avansa în 2011 cu 1,5%, potrivit lui Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI de evaluare a acordului cu România. "Slăbiciunile persistente ale cererii interne, incertitudinile regionale, precum şi inundaţiile din ultima perioadă pot avea efecte negative asupra economiei. Ne-am revizuit în jos estimarea privind contracţia economiei în 2010, la 1,9%. Economia va creşte cu 1,5% - 2% anul viitor şi chiar mai mult în 2012." Franks a precizat că anumite sectoare ale economiei au început să-şi revină, printre care exporturile. Deşi construcţiile şi consumul se află încă la niveluri foarte joase, acestea îşi vor reveni după ce ajustările fiscale îşi fac efectul, a mai spus reprezentantul FMI. "Sunt indicii că asistăm la creştere economică pozitivă în trimestrul al II-lea, dar ea va deveni negativă în trimestrul III. Trecerea la creştere economică va avea loc începând cu al doilea trimestru din 2011."