Spitale în comă
Spitale in faliment, sali de operatie inchise, medici
descurajati, pacienti obligati sa-si cumpere medicamente cumplit de
scumpe. In Romania, sistemul sanitar e in colaps. Am putea fi
tentati sa dam vina doar pe criza, insa ar fi o greseala. Ceea ce
se intimpla astazi in spitalele de la noi se datoreaza in mare
masura lipsei de strategie si de viziune a unor directori.
Deciziile lor gresite, nesanctionate, au saracit spitalele pe care
le conduc cu miliarde de lei, si au provocat dezastru.
Haosul din sistemul sanitar nu a fost declansat doar de criza, ci
cu aportul unor directori de spitale care s-au instalat comod in
fotolii, pentru a-si gestiona de acolo propriile interese. Lor li
se adauga manageri care au fost tinuti in functie, fara sa fie
trasi la raspundere ca au pierdut, prin decizii gresite, miliarde
de lei. Si astfel am ajuns astazi in situatia de a privi
neputinciosi la prabusirea sistemului: falimente, sali de operatie
inchise, medici care fug din tara, pacienti obligati sa-si cumpere
medicamente.
Cel care accepta sa se opereze, in multe dintre spitale trebuie
sa-si cumpere medicametele. In multe altele, pacientii nu primesc
tratamentul de care au nevoie. Iar medicii nu mai au nicio speranta
ca vor face vreodata medicina la cel mai inalt nivel.
Sistemul sanitar din Romania n-a fost niciodata foarte sanatos.
Salarii mici, lipsa de medicamente, mizerie - aceasta este imaginea
spitalelor care ne urmareste de zeci de ani. E adevarat ca sistemul
e subfinantat, dar banii care ajung la spitale nu sunt neaparat
putini. Exista directori care cu aceleasi resurse fac performanta
si-au reusit sa-si transforme spitalele in centre comparabile cu
cele din vest. Si asta datorita unor manageri care au demonstrat ca
pot face performanta cu bani putini, dar pricepere multa.
In spitale nu e doar lipsa de bani. Ci si de vointa, strategie sau
viziune. Managerii sunt numiti pe criterii politice si nu de
performanta. Stau in functii un an sau doi si sunt schimbati. Unii
pleaca asa cum au venit, altii - ceva mai bogati.
In spitalul din Ilfov de mai bine de sase luni oamenii isi cumpara
medicametele. Iar pentru cei saraci de cele mai multe ori le
cumpara medicii. Se intampla le fel in foarte multe locuri.
Spitalul Ilfov n-a fost dintotdeauna sarac. In urma cu doi ani,
avea in cont economii de 11 miliarde de lei. Le-a lasat actualul
director al Casei de Asigurari de Sanatate, Lucian Duta. Doi ani
mai tarziu, spitalul avea datorii de 55 de miliaarde de lei vechi.
Daca adunam aceasta suma cu cei 110 miliarde pe an, bugetul primit
anual de spital, ajungem la concluzia ca in numai doi ani pe
salarii si medicamente s-au cheltuit 6 milioane si jumatate de
euro.
O explicatie pentru cheltuirea acestor bani exista si ne-o ofera
managerul spitalului Eduard Armeanu, numit la conducerea spitalului
in urma cu un an.
Pasionat de tehnica si de fotografie, director de cariera. A fost
in conducerea colegiului medicilor, a lucrat la casa de asigurari
si la corpul de control al ministerului sanatatii. Din aceasta
postura a aflat cum se scurg banii in sistem, dar... e discret. Nu
stie, nu se baga, nu vrea sa vorbeasca despre ce au facut cei de
dinaintea lui. Recunoaste insa ca a fost nevoit sa opreasca unele
scurgeri de fonduri.
Micile economii nu l-au salvat insa de marile datorii. Furnizorii
de medicamente nu mai vor sa participe la licitatie pana cand nu-si
plateste facturile restante. O parte le-a achitat, dar tot e pe
minus cu 32 de miliarde de lei vechi.
Daca ascultam vocile celor din sistem, in foarte multe spitale
banii se duc pe salarii, putine medicamente si multe comisione
pentru cei care le conduc. Iar pentru asta platesc facturi in alb
bonavii.
Spitalul Ilfov, are pentru anul acesta un buget de 2 milioane 700
de mii de euro. Salarii si medicamente. Alte fonduri, pentru
reparatii si investitii vin de la Consiliul Judetean Ilfov.
Spitalul n-ar trebui sa aiba lipsuri, daca managerul va gestiona
corect si chibzuit acesti bani.
O dramurire corecta a banilor poate insemna pentru medicii salarii
mari. O dovedeste directorul Spitalului Cartias din Bucuresti,
Bogdan Jansen. A ajuns la conducerea spitalului in 2005, dupa ce 10
ani a lucrat in top management in sistemul de asigurari. A gasit
spitalul cu datorii de 48 de miliade. Dupa un an nu numai ca avea
economii la buget, dar a reusit sa creasca si salariile medicilor.
Intr-o periaoda in care toti managerii se plang de lipsa de
medicamente, el a reusit imposibilul. Cum a facut? Stie care sunt
tarele sistemului si obiceiurile celor care il conduc. A scapat de
capusele din sistem, a cumparat cu chibzuinta.
Spitalul a fost retrocedat fostului proprietar, asa ca sunt
chiriasi intr-o cladire veche si pe alocuri insalubra. Legea nu-l
lasa sa investeasca. In spital e curat, dar pacientii n-au
confortul pe care si l-ar dori.
Casa Nationala de Asigurari de Sanatate da de multe ori mai putini
bani decat factureaza managerii. Fondurile sunt mai mici decat
facturile pe care le trimit casei directorii de spitale. "O mai
buna dramuire a fondurilor ar insemna insanatosirea sistemului
sanitar, spune Lauentiu Duta. In acordul cu FMI, Romania se obliga
sa inchida 200 din cele 430 de spitale. Multe dintre ele sunt
tinute pentru ca oamenii care lucreaza acolo sa nu-si piarda
posturile." Iar aceste spitale sunt consumatoare de fonduri mari de
la buget, in conditiile in care ofera mai degraba asistenta sociala
decat asistenta medicala. De exemplu Spitalul din Marila, Caras
Severin, un loc care adaposteste bolnavii cronici de TBC. In urma
cu un an, intr-o zi de iarna, oamenii inghetau de frig in saloane.
Se plangeau ca primesc mancare proasta si n-aveau speranta ca
lucrurile se vor schimba. Azi, gasim aceeasi imagine dezolanta,
insotita insa de un director optimist.
In acordul cu FMI se spune ca, din cele 430 de spitale cate sunt in
Romania, jumatate ar trebui inchise. Consumatoare de miliade de lei
de la buget, acestea sunt tinute artificial in viata si servesc
intereselor unor medici. Din cauza lor cad intr-un con de umbra
reusitele - spitale romanesti la standarde occidentale si cu
manageri talentati si onesti.
Sistemul sanitar va fi intotdeauna o gaura fara fund, daca cei care il conduc vor continua sa inchisa ochii la scurgerile de bani din sistem. Achizitii fara noima, aparate nefolositoare, sau consumabile mai scumpe decat pe piata libera. La Iasi, spitalul de copii a cumparat pijamale de unica folosinta de doua ori mai scumpe decat cele obisnuite. Achizitia facuta la Spitalului de copii din Iasi a usurat bugetul de 190 de mii de lei noi, adica vreo 45 de mii de euro. Cu siguranta spitalul avea si alte nevoi, dar cineva a considerat ca pijamalele de unica folosinta sunt prioritare. Pijamaua de bumbac poate fi cumparata la jumatate de pret, si daca medicii se tem de infectii o pot arunca si in felul acesta e de unica folosinta. In felul acesta ar fi economisit jumatate de bani in vremuri in care pacientii mor in spitale pentru ca nu primesc tratamentul de care au nevoie.
Afacerile cu bani publici, mai ales in sistemul sanitar, nu mai sunt un secret. Zeci de aparate medicale zac in subsolurile spitalelor, nefolosite, valorand milioane de euro. Au fost cumparate, cei care le-au achizitionat cu banii statului si-au luat comisionul, iar mai apoi au fost lasate sa se umple de praf pentru ca, paradoxal, nu sunt bani pt consumabile. Ani de zile sistemul sanitar a fost prost gestionat. Directorii au cheltuit banii dupa bunul plac, fara sa plateasca pentru greselile de management sau pentru risipirea banilor. Azi, in Romania, spitalele isi anunta rand pe rand falimentul.
Reportaj difuzat de Protv, in emisiunea "Romania, te iubesc!"