Bruynseels, şeful BCR: Ne aşteaptă încă douăsprezece luni extrem de grele

Sistemul bancar ar putea încheia acest an pe pierdere, potrivit standardelor locale de contabilitate (RAS), deoarece portofoliile de credite se vor deteriora şi în a doua jumătate a lui 2010, iar băncile vor fi forţate să constituie provizioane noi pentru acoperirea riscurilor, afirmă Dominic Bruynseels, preşedintele executiv al BCR.

"Este foarte probabil ca sistemul bancar să încheie anul acesta pe pierdere, potrivit standardelor locale de contabilitate. Situaţia economică este dificilă şi nu cred că portofoliul de credite se va îmbunătăţi foarte curând, având în vedere impactul măsurilor de ajustare fiscală asupra bonităţii clienţilor", a declarat şeful celei mai mari bănci de pe piaţă.

BCR avea la sfârşitul trimestrului doi un nivel al creditelor neperformante de 15,4% din portofoliul de retail şi IMM-uri, în creştere cu 1,5 puncte procentuale faţă de primele trei luni. Grupul BCR, care include cea mai mare bancă locală, a obţinut în primul semestru un profit net de 245,5 mil. lei (aproape 59 mil. euro), în scădere cu peste 11% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, raportarea fiind însă după standardele internaţionale (IFRS). BNR ţine însă evidenţele după standardele locale de contabilitate (RAS), diferenţele fiind notabile. Reprezentanţii BCR nu au dorit să dea publicităţii şi rezultatul în RAS pe primul semestru, însă UniCredit a făcut-o: profitul în RAS este mai mic de aproape cinci ori decât cel în IFRS.

La sfârşitul lunii iunie, sistemul bancar a cumulat pierdere pentru a doua lună la rând, de peste 50 mil. euro, în condiţiile în care câştigurile unora dintre băncile cele mai mari nu au mai acoperit pierderile celorlalţi jucători. De asemenea, ponderea creditelor înregistrate ca îndoielnic şi pierdere a urcat la aproape 18%, cele clasificate direct ca pierdere având o pondere de 10,2%.

Bruynseels spune că situaţia portofoliului de retail al băncii sale se îmbunătăţise înainte ca Guvernul să anunţe reducerea salariilor din sistemul public şi majorarea TVA, dar că după acest moment s-a observat cum clienţii au început să-şi reprioritizeze cheltuielile.

Un nou val de restanţe din septembrie

Şeful BCR se aşteaptă la un nou val de restanţe începând cu luna septembrie, după ce oamenii se vor întoarce din concediu şi nu prognozează o revenire mai devreme de anul viitor. "Când oamenii se vor întoarce din vacanţă situaţia se va deteriora şi mai mult şi anticipez că vor exista dificultăţi în septembrie, octombrie, noiembrie. Rezultatele vor fi mai proaste decât în trecut şi va trebui să facem provizioane suplimentare." Bancherii se confruntă cu cele mai mari probleme pe sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), care au dificultăţi cu lichidităţile, în condiţiile în care se confruntă de mai multă vreme cu vânzări în scădere. În acest sens, Bruynseels crede că este absolut necesar ca statul să facă plata arieratelor către IMM-uri, iar firmele trebuie să-şi ajusteze costurile. În schimb, oficialul BCR spune că pe segmentul corpo rate situaţia este destul de bună, pentru că firmele mari au management şi resurse financiare mai solide. El a precizat că zona corporate este cel mai profitabil sector de business al BCR şi nu doar în ceea ce priveşte creditarea, ci şi celelalte produse şi servicii.

BCR nu a modificat în ultimele luni condiţiile de creditare nici pe retail, nici pe IMM, dar s-a schimbat calitatea debitorilor şi nivelul cererii, susţine Bruynseels. "Nu există restricţii de ofertă, dar cred că cererea nu îşi va reveni foarte curând. Nu văd o revenire a pieţei mai devreme de jumătatea anului viitor. Vor fi încă 12 luni extrem de grele", spune el, apreciind că şi costul creditelor va mai scădea atunci când cererea va fi suficient de mare.

Pe partea de atragere de resurse de la clienţi competiţia între bănci nu mai este atât de strânsă pe lei, ci pe euro, notează şeful BCR.

"Nu există suficientă lichiditate în euro pe piaţă şi cererea este destul de mare. Băncile nu pot decât să importe euro de la băncile-mamă sau să crească volumul resurselor atrase la nivel local, iar cele care au nevoie de euro vor plăti mai mult deponenţilor." În acest context, afirmă Bruynseels, ar fi fost nevoie ca Banca Naţională să reducă rezervele minime obligatorii la valută în ultima şedinţă de politică monetară.

BCR a înregistrat în primele şase luni o scădere a soldului depozitelor atrase cu 0,7% la valori în lei şi 3,7% la valori în euro, până la 35,6 miliarde de lei (8,14 mld. euro). Banca oferă în prezent printre cele mai mici dobânzi standard la depozitele de retail de pe piaţă, între 6,25-6,75% pe an la lei şi 1,8-2,5% pe an la euro.

Bruynseels consideră că piaţa bancară din România rămâne atractivă, în condiţiile în care are un potenţial de 22 de milioane de utilizatori şi un grad scăzut de bancarizare al populaţiei. "Piaţa are un potenţial pe termen lung şi tocmai de aceea ne aflăm şi noi, şi alte bănci aici. Băncile nu gândesc pe termen scurt când aleg să investească într-o ţară."

El a notat că BCR, ca şi alte bănci, a avut o performanţă operaţională mai bună în primul semestru, dar că această performanţă nu se va traduce într-un profit net mai mare până când provizioanele nu vor scădea.