Statul a cheltuit 800.000 de euro pe o strategie de 200 de pagini pentru dezvoltarea sectorului IMM

În plină criză economică, în care statul este acuzat că risipeşte banii publici şi este nevoit să mărească TVA şi să reducă salariile bugetarilor, Ministerul Economiei a găsit peste 800.000 de euro pentru elaborarea unei strategii pentru dezvoltarea sectorului IMM, care s-a concretizat într-un studiu de 200 de pagini şi o serie de întâlniri şi mese rotunde, inclusiv în străinătate.

Ce conţine studiul? O înşiruire de măsuri, acţiuni şi subacţiuni, foarte generale, de tipul: "Furnizarea de informaţii şi asistenţă legată de programe şi oportunităţi de finanţare" sau "Susţinerea dezvoltării de proiecte de cooperare transnaţională sectorială", rupte de activitatea de zi cu zi a companiilor mici şi mijlocii din România, care se confruntă acum cu scăderea vânzărilor şi majorarea taxelor. Reprezentanţii IMM-urilor spun că nici nu au auzit de un astfel de studiu şi că oricum se putea face benevol, nu cu atâţia bani.

Proiectul a fost elaborat de consorţiul format din firmele de consultanţă KPMG România şi Finas Consulting, care a câştigat licitaţia pentru elaborarea acestei strategii la sfârşitul anului 2009, în urma unei licitaţii publice restrânse accelerate. Valoarea proiectului este de 3,4 mil. lei, fără TVA (820.000 de euro), din care 15% sunt fonduri naţionale, respectiv peste 530.000 de lei (130.000 de euro), iar diferenţa o reprezintă finanţarea europeană.

Cum explică KPMG banii cheltuiţi pe un astfel de studiu, în condiţiile în care cu 800.000 de euro se pot plăti 70 de oameni full time timp de un an, opt ore pe zi, cu un salariu de 500 de euro net pe lună. Ce a fost produs cu aceşti bani?

"Proiectul a inclus mai multe etape: evaluarea strategiei pentru IMM din perioada 2004-2008, au fost realizate şapte studii şi microstudii, a fost elaborată partea introductivă a strategiei, apoi s-a elaborat documentul strategic, planul de acţiuni, s-au elaborat indicatorii pentru a vedea impactul acestor măsuri identificate, document la care încă mai avem de lucrat, iar ulterior va fi realizată o evaluare a strategiei", spune Florin Bănăţeanu, directorul departamentului de consultanţă pentru fonduri europene şi sectorul public din cadrul KPMG.

Practic, cei peste 800.000 de euro au fost cheltuiţi pentru analizarea situaţiei actuale a IMM-urilor, realizarea de studii şi microstudii care au rezultat în urma realizării a 16 dezbateri publice la nivel naţional unde au fost chestionaţi 450 de reprezentanţi ai sectorului IMM, care au fost selecţionaţi din bazele de date ale oficiilor teritoriale pentru IMM-uri.

De asemenea, în cadrul proiectului au fost realizate două vizite de schimb de experienţă în Franţa şi în Ungaria şi trei sesiuni de instruire pentru salariaţii ministerului de resort, elaborarea şi tipărirea materialelor suport pentru aceste cursuri.

Suma de bani cheltuită de minister pentru elaborarea acestei strategii nu se justifică, consideră reprezentanţii IMM-urilor.

"Nu am auzit de această strategie, cu toate că sunt o persoană care se informează. Este o sumă foarte mare de bani care s-a cheltuit pentru elaborarea ei şi consider că nu se justifică cheltuirea acestei sume de bani, chiar dacă sunt bani europeni", spune Dragoş Săbărean, managing partner al firmei Glassworks, care are nouă angajaţi şi care de peste opt ani produce mobilier din sticlă sau din materiale combinate pentru piaţa locală.

La un calcul simplu, el spune că cei 800.000 de euro investiţi de minister reprezintă cheltuielile pe care firma lui le are în zece ani. "În cel mai bun an, firma mea a înregistrat afaceri de 600.000 de euro. Practic cei peste 800.000 de euro, cât au reprezentat cheltuielile pentru elaborarea acestei strategii, sunt cheltuielile pe care le are firma mea în 120 de luni. Este acelaşi lucru ca şi la brandul de ţară. Nu există o instituţie care să analizeze cum au fost cheltuite aceste sume pentru proiectele de acest fel."

Este nevoie de un astfel de proiect, spune Dragoş Săbărean, "însă acesta ar trebui comunicat firmelor şi de asemenea ar trebui precizate din timp măsuri concrete care vor fi luate pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, măsuri cu impact rapid care să sprijine firmele. În prezent nu văd că ar exista o strategie, măcar o direcţie dată pentru IMM-uri.

Opinia sa este împărtăşită şi de Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor, care spune că strategia ar fi putut fi realizată gratis printr-un parteneriat public-privat în colaborare cu patronatele.

"S-au cheltuit 800.000 de euro, din care 15% sunt bani de la bugetul de stat, pentru o strategie care ar fi putut fi realizată gratis, în parteneriat public-privat. De exemplu, noi am făcut strategia de export fără bani. Se toacă bani de la bugetul de stat şi nu ştiu în ce măsură sunt reprezentative aceste măsuri obţinute în urma proiectului. Noi tocăm banii pe strategii, când am putea să-i utilizăm în alte scopuri care să ajute firmele concret."

El spune că strategia aceasta "este un rău necesar. Din păcate nu au fost atrase toate sectoarele în elaborarea strategiei, nu au fost consultate camerele de comerţ sau Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR - n. red.). Este practic o muncă dublă care s-a realizat pentru că în urmă cu o lună a fost lansată «Carta albă a IMM-urilor», publicată de CNIPMMR, unde partener este şi Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri (care se află în subordinea Ministerului Economiei - n.r) şi care oferă soluţii şi propuneri pentru sectorul IMM. Practic sunt două lucrări cu aceeaşi temă. Cred că va fi o cale lungă de la realizarea acestei strategii şi până la implementarea ei.

Strategia a fost publicată spre dezbatere ieri pe site-ul Ministerului Economiei.