Guvernul Boc şi-a luat multe angajamente în faţa FMI. Va reuşi să le respecte?

Guvernul a promis FMI că va finaliza legile salarizării şi pensiilor, va majora tarifele la călătoriile cu trenul şi metroul, va impozita averile mari şi va continua programul de disponibilizări, iar absorbţia fondurilor europene va fi prioritară.

Impozitarea averilor mari, în linie dreaptă

Impozitarea averilor mari, discutată încă de la începutul anului de politicieni şi contestată de oamenii de afaceri, este tot mai aproape de aplicare. În căutarea unor surse de venituri pentru buget, Guvernul s-a angajat în faţa FMI că va finaliza până la jumătatea lunii august proiectul de ordonanţă.

Reforma sistemului de taxare a averilor mari ar trebui să fie încheiată până la 30 noiembrie, actul normativ urmând să fie elaborat cu asistenţa tehnică a FMI. Cea mai mare dificultate ar putea fi legată de evaluarea averilor, în condiţiile în care singurele informaţii existente sunt cele din declaraţiile de avere ale demnitarilor, precum şi datele raportate către administraţiile financiare.

După doi ani de criză în care majoritatea oamenilor de afaceri şi-au văzut averile înjumătăţite, o nouă taxă, pe averile mari ale populaţiei, ar putea speria şi mai mult capitalul local.

Propunerea a fost primită cu dezaprobare de către reprezentanţii mediului de afaceri, care nu par să fie prea dornici să cotizeze la buget din propriul buzunar.

În aceste condiţii, pentru evitarea acestui impozit, activele ar putea fi înregistrate în ţări cu o fiscalitate mai redusă. Printre ţările în care se mai practică impozitul pe avere se numără Franţa, Elveţia sau Norvegia.

Legea salarizării unitare, gata la toamnă

Guvernul a promis FMI că modificările la legea salarizării unitare vor fi adoptate până la sfârşitul lunii octombrie, acestea urmând să fie trimise Parlamentului doar după primirea avizului Fondului şi Comisiei Europene.

Legea salarizării, elaborată sub presiunea acordului cu FMI, a fost discutată timp de câteva luni anul trecut de sindicate, patronate şi de reprezentanţii Ministerului Muncii şi a avut cel puţin 13 variante înainte ca Guvernul să îşi asume răspunderea.

Deşi de la începutul anului s-au adus două ordonanţe care să "ajute" la aplicarea legii, publicarea salariilor angajaţilor de la stat pe site-urile ministerelor - la cererea preşedintelui Traian Băsescu - a demonstrat eşecul legii salarizării. Exemple de şoferi cu salarii de peste 4.000 de lei şi consilieri care câştigau mai bine decât ministrul au fost întâlnite în aproape toate ministerele.

Potrivit scrisorii de intenţie, legislaţia salarizării va include două părţi: un cadru de implementare, care va introduce un nou sistem de plată şi o legislaţie anuală specifică, care va seta parametrii de salarizare. Totodată, ar urma să fie reformat sistemul de stimulente prin includerea în baza de salarii. Bugetul pe 2011 trebuie construit în limita unor cheltuieli cu personalul de 39 mld. lei.

Legea pensiilor, blocată în Parlament

Proiectul legii privind sistemul unitar de pensii este menţinut în scrisoarea de intenţie către FMI ca un angajament prioritar al României, cu termen de aprobare până la 30 septembrie.

Proiectul a fost aprobat de Guvern la începutul acestui an, adoptat de către Senat după mai multe luni de dezbatere şi se află în discuţia Camerei Deputaţilor. Partea din reforma sistemului de pensii legată de recalcularea pensiilor speciale a fost deja implementată. Sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen mediu şi lung devine din ce în ce mai incertă dacă nu se reformează sistemul.

Bugetul asigurărilor sociale de stat înregistrează deficite anuale cronice din 2006, iar anul trecut s-a înregistrat cea mai mare valoare a deficitului din ultimii 10 ani, de circa 1,5 mld. euro, reprezentând 15% din cheltuielile anuale cu pensiile. Valul pensionărilor anticipate şi efectul majorării pensiilor de anul trecut a determinat o creştere a deficitului în prima jumătate a acestui an faţă de aceeaşi perioadă din 2009. Salvarea bugetului de pensii a venit de la bugetul de stat, de unde s-au făcut frecvent transferuri pentru a se putea asigura plata pensiilor, în loc ca sumele să fie direcţionate spre investiţii. Alternativa, sistemul de pensii private, presupune totuşi un risc investiţional, adică posibilitatea înregistrării unui randament negativ.

Ce a mai promis Guvernul

Reguli stricte pentru autorităţile locale
Autorităţile locale va trebui ca din 2011 să includă plăţile arieratelor în execuţiile bugetare şi nu vor putea să realizeze noi cheltuieli sau să contracteze împrumuturi până când obligaţiile anterioare nu au fost plătite, potrivit angajamentului guvernului faţă de FMI. În încercarea de a disciplina cheltuielile la nivel regional, Finanţele au elaborat o lege prin care se stabilesc standarde de cost pentru autorităţile locale pe diferite categorii. La jumătatea lunii iunie Guvernul a aprobat o ordonanţă prin care Ministerul Finanţelor a fost împuternicit să acorde primăriilor sau altor autorităţi locale credite pe cel mult 5 ani şi cu o perioadă de graţie de un an, din care acestea să poată achita datorii acumulate până la 31 decembrie 2009 către anumite firme cu care au contracte.

Fără comisioane, doar la credite noi
Scutirea de la plata comisioanelor la rambursarea anticipată va fi aplicată doar pentru creditele noi, nu retroactiv. Guvernul va modifica OUG privind contractele de credite pentru populaţie astfel încât actul normativ să se aplice în totală conformitate cu legislaţia UE, în principal în ceea ce priveşte non-retroactivitatea, potrivit proiectului scrisorii de intenţie. Potrivit legislaţiei actuale, băncile ar trebui să modifice până la 19 septembrie aproape toate contractele de credit încheiate cu populaţia pentru a le adapta la noile reglementări şi nu vor mai putea încasa comisioane la rambursările anticipate pentru împrumuturile cu dobândă variabilă, în timp ce la celelalte comisioanele sunt limitate la 1%.

Concedieri şi în 2011
Guvernul a promis FMI că va concedia 74.000 de bugetari până la finele acestui an, după ce a disponibilizat deja 27.000 de salariaţi, şi că va renunţa la minim 15.000 de angajaţi din sectorul public în 2011. "În pofida condiţiilor economice nefavorabile, am atins per total ţinta de deficit bugetar stabilită pentru jumătatea acestui an, în principal datorită controlului strict al cheltuielilor şi reducerii personalului cu circa 27.000", se arată în draft-ul scrisorii suplimentare de intenţie la acordul stand-by semnat de România cu FMI. Cu condiţia să existe noi concedieri, a cel puţin 15.000 bugetari până la finele anului 2011, măsurile adoptate vor lăsa loc pentru a acorda o majorare modestă a salariilor din sectorul public pe parcursul anului viitor, în condiţiile îndeplinirii angajamentului de reducere a cheltuielilor cu personalul sub 39 de miliarde de lei, incluzând toate formele de compensaţii.

Călătorii mai scumpe cu trenul şi metroul
Tarifele practicate de cele zece companii publice care înregistrează cele mai mari pierderi, inclusiv de CFR Călători şi CFR Marfă, Termoelectrica, Metrorex şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, vor fi majorate. Guvernul şi-a refirmat în faţa FMI angajamentul de a îmbunătăţi performanţa companiilor publice. Cele zece companii au îndeplinit ţinta indicativă privind pierderile operaţionale din trimestrul al doilea.

Sursa video: www.stirileprotv.ro