Mica publicitate: client politic, caut furnizor politic de servicii
În ultimul timp spectatorii avizaţi au fost martorii unor
evoluţii controversate referitoare la industria farmaceutică. Pe de
o parte, am asistat la o campanie furibundă împotriva
medicamentelor generice, condusă după toate regulile literaturii de
specialitate: medicamente rele, regimuri terapeutice vechi sau
sub-dozate, fabricate pe vapor, excipienţii poartă vina etc.
Oameni manipulaţi care din păcate au acţionat la cererea unor
clienţi politici, confruntaţi cu iminenţa pierderii unor privilegii
pe care nu le mai au în nicio altă ţară din zonă. Din altă direcţie
însă, am citit în Business Magazin prima declaraţie (din câte
rememorez eu) a unui înalt oficial al Guvernului care vedea în
industria farmaceutică una dintre direcţiile de relansare
economică. Şi am pus cap la cap această declaraţie cu studii făcute
de case serioase, care văd viitorul Romaniei în re-industrializare.
De bună seamă la cererea altor clienţi politici, dar pe care dacă
i-aş cunoaşte, probabil m-aş împrieteni cu ei.
Dacă mă uit în urmă, văd însă numeroase ocazii pe care industria
farmaceutică le-a pierdut pentru a deveni client politic. În 2009
producătorii locali de medicamente au fost abordaţi de un
consultant care le-a spus că dacă au să devină clienţi politici,
multe vor deveni mai simple. În acelaşi an s-au dat legi
interesante despre care acum ştim că au fost la cererea clientelei
politice. Şi au contribuit pe deplin la criza fără precedent din
sănătate în ultimii doi ani. Aceeaşi clientelă politică a acţionat
şi în 2006. Şi pot continua cu exemple din toata istoria modernă a
industriei.
Şi, rememorând toate aceste oportunităţi de afaceri politice, am
decis că una dintre cele mai atipice forme de a activa industria
farmaceutică din România aducând-o pe radarul clasei politice este
de a da un anunţ la mica publicitate, de genul: "client politic,
caut furnizor de servicii politice pentru a relansa economia
României în industria ştiinţelor vieţii". În caietul de sarcini ar
trebui precizate următoarele obligaţii şi responsabilităţi ale
furnizorului: n să mute la modul general sintagma de furnizor de
servicii politice din vizuina peiorativă în care au îngropat-o
saltimbancii şi să se ridice la înălţimea aşteptărilor, adică să
dirijeze şi să sprijine clientul în direcţii progresiste de
creştere economică; n să înţeleagă că sectorul farmaceutic este o
industrie de vârf, care creează locuri de muncă înalt calificate şi
care multiplică de 10-15 ori pe orizontală şi verticală numărul
job-urilor din zona de referinţă; n să oprească nebunia
suprareglementărilor din sectorul sănătăţii din ultimii doi ani,
din care unii clienţi politici s-au îndestulat până peste măsură,
fără niciun impact în reindustralizare (care aduce valoare adăugată
pe termen lung) sau îmbunătăţirea accesului pacienţilor la servicii
medicale (care aduce progres social pe termen lung); n să onoreze
gradul înalt de capitalizare, inovaţie şi proprietate intelectuală
concentrate în industria farmaceutică şi să nu o folosească ca
monedă de schimb în interese meschine; n să cunoască schimbările de
paradigme pe care industria le-a adus cu sine în mileniul 3:
nevoile în creştere de sănătate, globalizarea, pieţele emergente,
încrucişarea industriei inovatoare cu cea generică, noua
concentrare geografică mondială a platformelor industriale şi de
inovaţie tehnologică, standardele înalte de calitate, expirarea
celor mai importante patente, culoarele de export şi multe altele;
n să ştie să atragă investiţii în sector:
"Stimate client politic, nu îţi cer nimic, îţi dau totul (inclusiv
resurse umane înalt calificate care altfel ar defecta), te conectez
sistematic cu universul afacerilor de profil, te rog doar să aduci
în România platfome multioperaţionale transnaţionale şi locuri de
muncă specializate"; n să iubească industria ştiinţelor vieţii, să
fie mândru că poate da o mână de ajutor ca să lanseze acest sector
care în alte ţări din Europa Centrală şi de Est a devenit un vârf
de lance de progres economic. Aşadar, sunt un client politic care
crede că unul dintre domeniile de relansare economică a României
este constituit de industria ştiinţelor vieţii. Aştept furnizor de
servicii politice alături de care, împreună, să creăm
sustenabilitate şi durabilitate în această zonă economică
progresistă. Rog seriozitate.
Dragoş Damian este preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) şi CEO al producătorului farma Terapia Ranbaxy