Ce şanse are statul să-şi sporească veniturile supraimpozitând averile de peste 500.000 de euro
"Averea afişată" de peste 500.00 de euro ar putea fi supraimpozitată cu 1%, pentru o perioadă de trei ani, potrivit unei iniţiative legislative depuse la Senat şi care, potrivit deputatului Eugen Nicolicea, are acceptul de principiu al Guvernului.
Coaliţia de guvernare ar fi urmat să ia ieri în discuţie
supraimpozitarea averilor mari - întrucât Guvernul şi-a exprimat
intenţia de a emite un astfel de act normativ până la mijlocul
lunii - însă discuţia nu a mai avut loc. Problema ar putea fi
ridicată în şedinţa de guvern de mâine.
Analiştii financiari califică măsura drept una populistă şi spun
că, chiar dacă ar fi adoptată, nu va avea efectul scontat.
Potrivit proiectului citat, vor fi supraimpozitate bunurile imobile
(casele şi terenurile), iar dintre bunurile mobile, aeronavele,
ambarcaţiunile şi autoturismele. Nu vor fi însă supraimpozitate
activele financiare sau deţinerile la companii, chiar dacă acestea
depăşesc 500.000 de euro. În schimb, nu se va ţine cont de
datoriile pe care le are o persoană a cărei "avere afişată"
depăşeşte 500.000 de euro.
"Am exclus conturile bancare pentru că ar fi avut un efect într-o
altă parte a economiei - dacă le suprataxez pleacă banii din bănci
şi creează probleme în altă parte. Acelaşi lucru este valabil şi
pentru deţinerile în companii", spune Nicolicea.
Cum ar urma să fie însă evaluată "averea afişată"?
Eugen Nicolicea, membru în conducerea UNPR, partid care participă
la guvernare, spune că nu va fi o evaluare propriu-zisă. Valoarea
unui imobil sau a unui teren va fi stabilită potrivit ghidului
notarului public - care, indiferent de preţul unei tranzacţii, nu
permite ca valoarea unui imobil să coboare sub un anumit
prag.
În ceea ce priveşte valoarea bunurilor mobile, aceasta va fi
stabilită scăzând 25% din preţul de catalog al bunului, în primul
an de folosinţă, şi încă 10% pentru următorii patru ani, potrivit
proiectului citat.
Însă pentru bunurile mobile a căror valoare individuală depăşeşte
60.000 de euro (o maşină de pildă) se va plăti acest "impozit de
solidaritate" doar pentru respectivul bun, chiar dacă întreaga
avere nu depăşeşte 500.000 de euro.
Potrivit iniţiatorilor proiectului, în România ar exista în jur de
200.000-300.000 de persoane care deţin averi mai mari de 500.000 de
euro. Potrivit lui Nicolicea, acestea vor plăti, în medie, un
impozit de solidaritate de 10.000 de euro anual, ceea ce va face ca
sumele strânse în acest mod să ajungă la 2-3 mld. euro anual.
Economistul Aurelian Dochia crede că, deşi avem de-a face cu o
măsură discutabilă, ea va fi pusă în aplicare, întrucât, pe de o
parte, statul încearcă să smulgă bani pe orice căi, iar, pe de altă
parte, este benefică din punct de vedere politic.
"Este însă o astfel de măsură şi aplicabilă? O evaluare a întreg
patrimoniului este imposibilă, dar nici referirea la notarii
publici nu reflectă realitatea. Notarii publici stabilesc la
începutul fiecărui an valorile de referinţă, dar am văzut
tranzacţii făcute la preţuri cu mult mai mici, aşa că unii ar putea
să plătească în mod nejustificat. Până la urmă, decizia va fi una
politică şi, probabil, noua formulă cu apelul la ghidul notarului
public va fi pusă în practică, pentru că este uşor de aplicat",
afirmă Dochia.
Pe de altă parte, el arată că aşteptările sunt optimiste, pentru că
cei care vor fi puşi să plătească vor găsi modalităţi de a ocoli
legea transmiţând bunurile pe numele apropiaţilor şi al
rudelor.
La rândul său, Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor
de Afaceri din România (AOAR), spune că este vorba mai degrabă de o
chestiune de "mimetism şi populism".
"Nu poţi tăia funcţionarilor publici 25% din salarii - nu discut
dacă acei oameni stăteau degeaba - şi să nu te iei şi de ăştilalţi.
Este de înţeles că se întâmplă, important este să nu triumfe
impulsul populist şi cel naţional", afirmă Pogonaru.
Ioan Niculae, patronul Interagro, afirmă că, personal, măsura nu
l-ar afecta, dar că, dacă statul crede că poate scoate ţara din
recesiune supraimpozitând câteva sute de milionari, atunci se află
într-o gravă eroare.
"Dacă crezi că scoţi ţara din criză supraimpozitând câteva sute de
milionari, înseamnă că nu eşti sănătos la cap. Problema României nu
este că sunt prea mulţi bogaţi, ci prea mulţi săraci şi nu scoţi
ţara din criză supraimpozitând. Ţara iese din criză adoptând măsuri
de reformă, stimulând locurile de muncă. România nu se poate
dezvolta dacă nu faci economia să repornească", spune Niculae
Analistul Dragoş Cabat arată că măsura este discutabilă, în primul
rând pentru că izvorăşte din populism, înainte ca să-şi fi pus
problema cineva cum se aplică ea: "Nu cred că va fi adoptată, este
pur şi simplu o măsură populistă ca multe altele".
Guvernul a promis FMI că, până la jumătatea lunii august, va
elabora o ordonanţă pentru impozitarea averilor mari ale
persoanelor fizice şi va extinde criteriile de definire a venitului
impozabil astfel încât să fie taxate toate câştigurile provenind
din surse pentru care nu sunt acceptate scutiri, conform ultimei
scrisori de intenţie la acordul stand-by, citate de Mediafax.
"În linie cu asistenţa tehnică a FMI, vom pregăti un proiect de
ordonanţă cu viitoare cerinţe de impunere a averilor mari ale
persoanelor fizice până la jumătatea lunii august. Vom extinde
definiţia venitului pentru a permite taxarea veniturilor din orice
sursă pentru care nu există scutiri legale", se arată în
document.
Conform sursei citate, reforma sistemului de taxare a averilor
mari va fi încheiată până la 30 noiembrie 2010.
Modelul francez
Proiectul supraimpozitării averilor este inspirat din legislaţia
franceză. În Franţa, supraimpozitarea averilor este una graduală.
"Impozitul de solidaritate", cum este numit, pleacă, în 2010, de la
780.000 de euro, sumă căreia i se impune un impozit suplimentar de
0,5%. Cel mai mare nivel al taxei de solidaritate este de 1,8%,
care se aplică averilor de peste 16,5 mil. euro. Impozitul se
actualizează în fiecare an. În afară de Franţa, impozitul de
solidaritate mai există în Norvegia (1,1% pentru averi de peste
900.000 de euro), Olanda (1,2% din rata dobânzii la depozite),
Elveţia (maximum 1,5%, cantoanele fiind cele care stabilesc nivelul
averii impozitate) şi Grecia (care supraimpozitează imobilele).
Ce se supraimpozitează
Bunurile imobile: casele şi terenurile
Bunurile mobile: aeronavele, ambarcaţiunile şi autoturismele
Nu se impozitează: conturile bancare sau deţinerile la companii,
chiar dacă acestea depăşesc 500.000 de euro
Nu se va ţine cont de datoriile pe care le are o persoană a cărei
"avere afişată" depăşeşte 500.000 de euro
Cum se impozitează:
Valoarea unui imobil sau a unui teren va fi stabilită potrivit
ghidului notarului public - care, indiferent de preţul unei
tranzacţii, nu permite ca valoarea unui imobil să coboare sub un
anumit prag
Valoarea bunurilor mobile va fi stabilită scăzând 25% din preţul de
catalog al bunului, în primul an de folosinţă, şi încă 10% pentru
următorii patru ani
Pentru un bun mobil a cărui valoare depăşeşte 60.000 de euro se va
plăti impozitul de 1% (doar pentru acest bun), chiar dacă întreaga
avere nu depăşeşte 500.000 de euro.