Interhome rămâne cu două magazine din cinci, la mai puţin de un an de la pariul de 3 milioane de euro pe extindere

Ca şi în retailul alimentar, insolvenţa loveşte un business mic, de circa 15 mil. euro, din sectorul de bricolaj aflat în al doilea an de declin. Acţionarii Interhome - o reţea de cinci magazine - au cerut intrarea în insolvenţă a companiei după ce au închis trei unităţi, dintre care două fuseseră inaugurate în toamna lui 2009, când piaţa era în scădere cu 15-20%. Compania a intrat recent în reorganizare judiciară, iar peste jumătate din angajaţi au fost trimişi acasă, acesta fiind primul caz de insolvenţă de pe piaţa de profil.
Acţionarul Interhome Decor este compania Interior Home Commerce din Belgia, potrivit da­telor de la Registrul Comerţului. În spatele aces­teia ar putea fi un investitor francez cu experienţă în comerţul local.
Pe site-ul de networking Lin­ke­din, Benoit Benquet - managerul general al Inter­home şi fost director operaţional al reţelei de elec­tronice şi electrocasnice Domo - este menţionat ca fiind proprietar al reţelei de bricolaj. El nu a putut fi contactat până la închiderea ediţiei pentru verificarea acestor informaţii.

Au rămas doar cu magazinele deschise în 2005
Reţeaua de bricolaj a deschis primele ma­gazine în 2005, la Timişoara şi Ploieşti, acestea fiind singurele unităţi încă operaţionale în acest moment, potrivit datelor din piaţă. În toamna anului trecut, Interhome încă paria pe extindere, deşi cererea pe piaţă era în scădere cu 15-20% şi nici nu existau perspective de redresare a secto­rului pentru 2010-2011 din cauza lipsei proiectelor noi de construcţii pe segmentul rezidenţial.
Inaugurările magazinelor din Craiova şi Bu­cureşti, realizate la finele lunii septembrie, au im­plicat investiţii de 3 mil. euro şi au creat 100 de locuri de muncă, potrivit datelor companiei. Re­prezentanţii reţelei au precizat la acea dată că se aşteaptă ca prima unitate Interhome din Capitală să înregistreze afaceri de 1,5 mil. euro în trimestrul al patrulea din 2009 şi 8 mil. euro în 2010.
La finele anului, cele cinci magazine au ra­por­tat o cifră de afaceri de 60,4 mil. lei (14,2 mil. euro), în creştere cu 22% faţă de 2008, însă com­pania a trecut pe pierdere în acest interval. Aceasta a înregistrat anul trecut un rezultat ne­gativ de 2 mil. lei, faţă de profitul de 0,1 mil. lei ra­portat pe 2008, potrivit datelor de la Registrul Comerţului. Numărul mediu de angajaţi ai Inter­home Decor era anul trecut de 252 de persoane.
Retailerul şi-a finanţat expansiunea şi prin credite bancare. În perioada 2006-2009, opera­torul reţelei Interhome a luat mai multe credite de la Bancpost, în valoare totală de circa 1-2 mil. euro, potrivit informaţiilor din Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare.
Planurile retailerului vizau extinderea până la 15-16 unităţi şi afaceri de 120-130 mil. euro pe termen mediu. Criza l-a prins cu doar 5 magazine, faţă de 20-26 de unităţi, câte operează cei mai mari jucători - Praktiker şi Dedeman - pe o poziţie margi­nală pe piaţă. "Rezistenţa retailerilor mici la turbulenţele din piaţă este mai mică faţă de cea a jucătorilor de top. Pe de o parte, puterea lor de negociere cu furnizorii este mai mică, iar pe de altă parte acoperirea geografică limitată nu le permite să-şi diversifice riscul. De exemplu, în cazul unei reţele cu o acoperire multi-regională sunt regiuni care reprezintă încă pieţe de desfacere bune şi pot aduce o compensare a scăderilor de vânzări din unităţile amplasate în zonele afectate mai serios de criză", explică Ionuţ Pascu, Senior Project Manager al companiei de consultanţă Roland Berger Strategy Consultants.

Scăderi pe linie în retailul de bricolaj
Retailul de bricolaj, o piaţă cu o istorie de doar 8-9 ani în România, s-a lovit de primele scă­deri ale cererii în 2009, ceea ce a frânat extinderea tuturor operatorilor de profil, cu excepţia companiei româneşti Dedeman din Bacău.
Piaţa s-a contractat anul trecut cu aproape 20% în euro (5% în lei), ajungând la valoarea de un miliard de euro, potrivit datelor din bilanţurile companiilor de profil.
În contextul îngheţării creditării, retailerii de profil au trebuit să se mulţumească într-un an de criză cu proiecte mici, de genul reamenajărilor sau renovărilor de case, după ce în ultimii ani creş­terile mari de vânzări au venit datorită construc­ţiei de locuinţe noi sau ansambluri rezidenţiale cu sute de apartamente.