Cum s-au asociat trei fermieri din Călăraşi pentru a ieşi la export cu brandul „Pui de Bărăgan“

Grupul de fermieri EuroAvi din Călăraşi, care prelu­crează peste 20.000 de tone de carne de pui anual, a ajuns într-un an să exporte 30% din producţie în ţări ca Bulgaria, Germania, Olanda, China sau Thailanda şi să distribuie produse sub brandul "Pui de Bărăgan" către discounterii alimentari şi magazinele de proximitate din partea de sud-est a ţării.
Grupul de la Călăraşi a fost format în 2006 de către şapte acţionari. Unul dintre ei "a pus la bătaie" atunci terenul pentru construcţia abatorului, iar ceilalţi au con­tri­buit cu activitatea firmelor Avicola Dragoş Vodă, Prima Nova şi Avicola Ciocăneşti, toate adminis­trând mai multe ferme de pui.
După un an "exploatat pe jumătate", în care a realizat afaceri de 11,4 milioane de euro (47,9 mil. lei), întrucât compania a inaugurat propriul abator în mai 2009, EuroAvi mizează în acest an pe o cifră de afaceri aproape triplă, în jur de 30 de milioane de euro.
"Producţia a crescut, iar compania a devenit mai cunoscută. Avem din ce în ce mai multe solicitări din afara ţării, iar acum lucrăm la contracte pentru câteva ţări din Africa", explică Puiu Ilisei, preşedintele companiei, evoluţia rezulta­telor financiare.
În prezent, compania se numără printre puţinele grupuri de producători care funcţionează conform recomandărilor făcute de Ministerul Agriculturii. Mihail Dumitru anunţă la fiecare ieşire publică faptul că singura şansă a agricultorilor de a deveni competitivi este să se asocieze. Cu toate acestea, din cele circa 106 grupuri recunoscute la nivel local, majoritatea preferă să funcţioneze doar cu numele. În realitate, marfa este vândută de fiecare producător în parte, de cele mai multe ori "fără acte", după cum recunosc mai mulţi membri ai unor astfel de asociaţii.
EuroAvi şi-a dublat anul acesta numărul de angajaţi, ajungând la peste 200 de persoane, dintre care 6 se ocupă de contabilitatea firmei. Abatorul lucrează cu marfa livrată de cele 13 ferme ale compa­niilor asociate (dintre acestea câteva ferme sunt în conservare, adică urmează să fie populate), capacitatea de producţie fiind de circa 5.000 de pui pe oră.

Investiţie de 9 mil. euro într-un abator
Până să ajungă la aceste rezultate, cei şapte fermieri asociaţi au necesitat însă o investiţie de circa nouă milioane de euro şi de patru ani pentru ca puii crescuţi în propriile ferme să nu mai fie vânduţi în viu "pe nimic" la abatoarele din ţară.
"Până în 2006 duceam puii la Avicola Călăraşi şi îi vindeam în viu, dar preţul primit era foarte mic. Acelaşi lucru se întâmpla la toate abatoarele din ţară. Aveam contract pe 3,5 lei/ kg de pui viu şi mă trezeam la poarta abatorului că vor să-l cumpere cu 2,7 lei/kg. Nu mă puteam întoarce cu marfa acasă, aşa că acceptam", explică Puiu Ilisei motivul asocierii.
Iniţial au înfiinţat Cooperativa Agricolă Bără­ganu, în intenţia de a accesa bani din fondurile de preaderare.
"Când ne-am dus în 2006 la SAPARD să acce­săm fonduri pentru dez­voltarea afacerii, anga­jaţii Ministerului Agriculturii ne-au spus că nu recunosc cooperativele agricole, ci doar pe cele meşteşugăreşti, pentru că legea era prea nouă. Am fost nevoiţi să înfiinţăm o SRL în baza legii pentru carne de pasăre", povesteşte Ilisei.
Valoarea totală a proiectului pentru abator s-a ridicat la 9 milioane de euro. Prin SAPARD au obţinut două milioane de euro, 30% din sumă a fost suportată din fonduri proprii, iar restul banilor au fost împrumutaţi de la bănci. "Am făcut credite pe 10 ani, am girat toţi cu fermele", explică preşedintele EuroAvi.
La jumătatea anului trecut, abatorul a fost pus în funcţiune, la o capacitate de producţie de 4.000 de pui pe oră.
Distribuţia a vizat zona din jurul Drajna, unde se află abatorul, pe o rază de 200 de km. "Am început să distribuim la Constanţa, Giurgiu, Brăila, Galaţi, iar apoi în Bucureşti. Am încheiat contracte cu retailerii moderni Kaufland, Minimax, Plus Discount. Este uşor să ajungi la discuţii cu retailerii alimentari, este mai greu însă să menţii relaţia. Mulţi vor produse la preţuri mici, cu termene de plată mari. Contractele la export au venit treptat. Companiile din afară vor marfă ieftină din România, ştiu deja care sunt tarifele marilor abatoare, de aceea caută şi ofertele abatoarelor mai mici. Aşa ne-au găsit pe noi", spune Ilisei.

40.000 de euro lunar vin din Asia
Cel mai mult exportă în Bulgaria, dar primeşte comenzi şi din Olanda sau Germania pentru pui congelat. "Lucrăm şi pentru Asia, dar clienţii de acolo nu vor toate produsele, ci doar gheare de pui. Livrăm circa 4 containere pe lună, adică 100 de tone, dar ei vor de 10 ori mai mult. Pe piaţa locală se vând cu 0,7 lei/kg, iar ţările asiatice oferă 1,7-1,8 lei/kg şi vin şi le iau de la poarta abatorului", explică preşedintele EuroAvi, care încasează de la asiatici circa 170.000 de lei (40.000 de euro) lunar.
Costul de producţie pentru puiul grill ajunge la 5,7 lei/kg, iar până anul trecut se vindea cu 6,8 lei/kg. Din ianuarie 2010, când România a sistat ajutoarele de stat, preţul a mai scăzut, ajungând în mai la 5,1 lei/kg şi la 6 lei/kg în urmă cu o lună.
"Noi foloseam subvenţiile în dezvol­tarea fermelor. Avem tehnologie compu­terizată, spaţii speciale pentru pui, dar acum standardele au crescut. Trebuie să faci analize la apă, la furaje, dar subvenţii nu mai sunt. Până în momentul acesta statul nu
ne-a ajutat cu nimic pentru că ne-am înfiinţat ca grup de producători. Puteam pur şi simplu să ne facem SRL cu mai mulţi acţionari", afirmă Ilisei. Potrivit legii gru­purilor de producători, 75% din produsele fermierilor trebuie comercializate în cadrul grupului, iar la venituri de 10.000 de euro în primul an de funcţionare, grupurile primesc 40.000 de lei pentru investiţii în dezvoltare. Până acum banii au mers însă doar spre sectorul de legume-fructe, compania din Călăraşi fiind ocolită de aceste subvenţii.
"Singura promisiune este că o să primim pe o perioadă de 5 ani 400.000 de euro (tarif maximal). În primul an ar urma să primim 100.000 de euro, iar în al doilea an 80.000 de euro pentru consolidarea grupului de producători. Dacă ai rulaj de 2-3 milioane de euro, te încadrezi în suma maximală. Noi depăşim acest plafon", spune Ilisei.
Planurile de dezvoltare ale companiei includ o fabrică de furaje şi una pentru semi-preparate. "Spaţiul îl avem deja pentru a diversifica procesarea. Mai avem nevoie de un milion de euro pentru echipare. Inten­ţionăm, de asemenea, să certificăm abatorul ca fiind bio", enumeră preşedintele aba­torului.
În Călăraşi mai sunt doi producători im­portanţi de pui, Avicola Călăraşi şi Mixalim Frumuşani, care se luptă pe o piaţă cu vânzări anuale estimate la circa 700 de milioane de euro.

Afacerea cu pui in cifre

7 oameni de afaceri au înfiinţat în 2006 compania EuroAvi;
9 mil. euro a reprezentat investiţia în abator;
13 ferme de păsări (câteva ferme sunt în conservare, adică urmează să fie populate) livrează marfa pentru abator;
5.000 de pui sunt procesaţi în fiecare oră în abatorul de la Drajna;
11,4 mil. euro a rulat compania în 2009;
103 angajaţi lucrau, la finalul lui 2009, în cadrul abatorului;
30 de milioane de euro este cifra de afaceri estimată pentru acest an.