Exclusiv ONLINE: UniCredit propune externalizarea către bănci a evaluării şi implementării proiectelor europene

UniCredit Ţiriac Bank spune că soluţia pentru accelerarea gradului de absorbţie a fondurilor de la UE este ca statul să externalizeze către bănci evaluarea şi implementarea proiectelor europene.

Aceasta este prima propunere şoc care vine din partea uneia dintre cele mai mari bănci din România şi care ar putea avea un impact important în atragerea banilor de la UE.
În prezent, proiectele europene sunt depuse şi evaluate de nişte entităţi care se numesc autorităţi de management şi organisme intermediare, şi care se află în subordinea ministerelor. Majoritatea beneficiarilor ajung la bancă după ce proiectele le sunt aprobate de aceste autorităţi. Acest aspect a creat divergenţe atunci când firmele au încercat să obţină finanţare bancară şi au constatat că există diferenţe între criteriile de selecţie ale autorităţilor şi cele ale băncii. Mulţi beneficiari nu au găsit bani pentru implementarea proiectelor şi astfel s-a întârziat atragerea fondurilor europene.

Reprezentanţii UniCredit Ţiriac Bank consideră că perioada de evaluare a proiectelor ar putea fi redusă în urma acestei externalizări la 1-2 luni de zile, faţă de 6-12 luni cât este în prezent.
"În alte state membre UE, băncile au un alt rol în procesul de atragere a fondurilor europene. Acestea se implică atât în faza de depunere, cât şi în evaluare şi implementarea proiectelor. Principalele avantaje ar fi că proiectele aprobate vor fi şi bancabile, iar perioada de evaluare se reduce semnificativ", spune Marius Radu, specialist în fonduri europene în cadrul UniCredit Ţiriac Bank.

Un astfel de model se aplică în ţări precum Italia, Polonia, Grecia sau Portugalia. "În Italia, spre exemplu, unde acest model se aplică pentru programele europene, evaluarea durează acum 1-2 luni. Băncile sunt implicate în managementul fondurilor europene, prin preluarea parţială a atribuţiilor organismelor intermediare."

Marius Radu susţine că procedura de atribuire a proiectelor europene ar trebui să se facă de către autorităţile de management prin procedura de achiziţii publice. "Autorităţile de management au la dispoziţie fonduri europene pentru externalizarea acestor servicii şi ele ar trebui să stabilească nişte criterii în funcţie de care să fie selectată banca sau băncile. Distribuirea proiectelor care trebuie evaluate s-ar putea face în funcţie de bugetul alocat apelului respectiv de proiecte. Vrem să propunem acest model autorităţilor implicate în atragerea banilor europeni."
Reprezentanţii autorităţilor care gestionează fondurile europene spun că pentru implementarea unui astfel de model este nevoie să se realizeze studii de impact.
Perioada foarte lungă de evaluare de până la un an de zile este unul dintre impedimentele atragerii de fonduri europene pentru că face ca multe proiecte de investiţii să fie abandonate.
Până în 2013, România are de atras peste 30 de mld. de euro. În prezent, rata de absorbţie pe fondurile structurale este de 10,3%, adică plăţile către beneficiari au însumat 970 de milioane de euro, în timp ce pe agricultură, rata de absorbţie este de 12%, ceea ce înseamnă plăţi către agricultori de 1,2 mld. euro.

UniCredit Ţiriac Bank a finanţat în ultimul an 100 de proiecte europene, cu o valoare de peste 200 mil. lei, iar ţinta companiei este de a dubla valoarea creditelor acordate. "Vrem să acordăm finanţare până la sfârşitul anului pentru proiecte europene de 400 mil. lei. Avem în prezent în analiză 60 de proiecte, cu o valoare de 645 de milioane de lei", spune Marius Radu care apreciază că din cele 100 de proiecte finanţate de UniCredit Ţiriac Bank, doar 20% dintre beneficiarii au venit la bancă înainte de a depune proiectul la autorităţi.
Pentru ca banii europeni să nu mai fie blocaţi de către firmele care au câştigat proiecte europene, dar nu le implementează din lipsa finanţării sau a schimbării condiţiilor pieţei, oficialul UniCredit consideră că autorităţile ar putea să ceară beneficiarilor scrisori de confort, într-un termen rezonabil, de până la 60 de zile de la semnarea contractului, prin care aceştia să demonstreze capacitatea de co-finanţare.