Bursa şi CNVM au căzut de acord cum să rezolve necunoscuta pieţei RASDAQ

Propunerile Bursei de Valori Bu­cureşti aflate pe masa de lucru a Co­misiei Naţionale a Valorilor Mo­bi­liare (CNVM) stabilesc că emitenţii RASDAQ care au o capitalizare bursieră de minim un milion de euro vor fi selectaţi de Bursă pentru a fi transferaţi pe piaţa reglementată a BVB, în timp ce restul com­paniilor listate pe RASDAQ vor trece pe Sis­temul Alternativ de Tranzacţionare (ATS) al Bursei. Bursa a mai propus ca emitenţii eligibili să obţină o derogare de la criterii precum un free-float de minim 25%, dar şi de la unele condiţii de menţinere la cota Bursei precum numărul şi valoarea tranzacţiilor zilnice.
Din cele peste 1.400 de companii listate pe piaţa RASDAQ, circa 400 se califică pentru a fi transferate la Bursă, însă transferul nu va fi posibil fără acordul acţionarilor acestora. Prin­tre emitenţii eligibili se numără Prospecţiuni Bu­cureşti, producătorul de lactate Albalact din Alba Iulia, constructorul Armax Gaz Mediaş, pro­du­cătorul Ceramica Iaşi, producătorul de tuburi ArcelorMittal Iaşi, compania de aeronave Romaero şi constructorul Socot Târgu-Mureş.
"Colaborăm în prezent cu reprezentanţii Bursei de Valori Bucureşti în vederea găsirii celei mai bune soluţii de abordare privind restruc­turarea pieţei RASDAQ, viziunile noastre în acest sens fiind congruente. Prioritar în discuţiile noastre este transferul de pe RASDAQ pe piaţa reglementată a companiilor eligibile. Vor trece pe piaţa reglementată com­pa­niile care au capitalizarea bursieră de cel puţin un milion de euro, indicator care face eligibile un număr de 400 de societăţi listate în prezent pe RASDAQ", a declarat Radu Toia, director general al Direcţiei Generale Autorizare Reglementare din CNVM.

Au şase luni la dispoziţie să se hotărască
În termen de şase luni de la intrarea în vigoare a instrucţiunii CNVM privind piaţa RASDAQ, emitenţii selectaţi vor convoca AGA pentru a decide dacă vor intra pe piaţa reglementată BVB sau pe sistemul alternativ (ATS). Dacă sunt de acord, companiile mai au la dispoziţie alte şase luni pentru întocmirea şi autorizarea de către CNVM a prospectului de admitere la tranzacţionare.
"Restructurarea pieţei RASDAQ va fi un program care se va derula pe parcursul a 12 luni de la emiterea instrucţiunii legale de către CNVM, interval în care ne vom implica activ în convingerea emitenţilor să treacă la cota de tranzacţionare a Bursei. Mai mult, firmele care vor depune documentele în maximum trei luni de la data AGA vor beneficia de avantajul unei forme simplificate a prospectului şi de scutirea de la plata taxelor percepute de BVB şi CNVM", a afirmat Ciprian Zah, vicepre­şedintele Bursei de Valori Bucureşti.

Reorganizarea va duce la dispariţia RASDAQ
Măsura prin care se rezolvă statutul incert al pieţei RASDAQ va duce însă la dispariţia pieţei după aproape 15 ani de funcţionare, interval în care denumirea RASDAQ a devenit aproape sinonim cu riscul, speculaţiile şi randamentele/pierderile de trei cifre. Deşi piaţa RASDAQ numără în prezent peste 1.400 de emitenţi cu o capitalizare bursieră de 2,6 mld. euro, circa o sută de societăţi sunt cu adevărat vizibile pentru investitori, iar mai puţin de 40 sunt tranzacţionate cu o frecvenţă zilnică. La extrema opusă se află emitenţi ale căror acţiuni nu au mai fost tranzacţionate de ani de zile şi care nu au mai transmis niciun fel de raportări, unele aflându-se chiar în pro­ce­dură de faliment.

Bursa ar putea câştiga 2,8 mld. euro la capitalizare
Pe de altă parte, Bursa de Valori Bucureşti ar putea câştiga 400 de noi emitenţi care până atunci, din cauza faptul că piaţa RASDAQ nu avea un statut clar de piaţă reglementată, erau inaccesibile investitorilor de talie mare care nu puteau investi decât în companii tranzac­ţio­nate pe o piaţă reglementată.
"Dacă toţi cei 400 de emitenţi vor fi de acord, impactul asupra Bursei va fi de amploare: estimăm că capitalizarea bursieră va creşte în medie cu 2,8 miliarde de euro, iar volumul zilnic de tranzacţionare cu 1,3 mi­lioa­ne de euro graţie creşterii vizibilităţii acestor companii, precum şi posibilităţii de a fi incluse în portofoliile marilor investitorilor, de talia fondurilor de pensii. În prezent, fondurile de pensii, precum şi mari fonduri străine de investiţii nu pot investi pe piaţa RASDAQ din cauza statutului incert al acestei pieţe", a continuat oficialul Bursei.
Anticipând că zilele pieţei RASDAQ sunt numărate, mai mulţi emitenţi au început deja procedurile de admitere la cota Bursei. Omul de afaceri Horaţiu Cercel, proprietar al firmei de construcţii Concefa din Sibiu, a convocat adunarea generală în vederea aprobării transferului acţiunilor de pe piaţa RASDAQ la categoria I sau II a Bursei de la Bucureşti sau la Sibex.
Un alt exemplu este societatea Foraj Sonde (FOSB) din Craiova, controlată de oamenii de afaceri Marius şi Emil Cris­tescu, ce urmează a fi transferată de pe piaţa RASDAQ la cota Bursei, iar acţiunile pro­ducătorului de BCA Prefabricate, controlat de Marian Petre Miluţ, se tranzacţionează la Bursă de la începutul lunii iulie.