CARTEA DE LITERATURA/ Şapte postmoderni magnifici

Ioana Bradea
Scotch
Editura Polirom

Romanul acesta, al doilea al Ioanei Bradea, este, scrie editura, "imaginea unui dezolant spaţiu postindustrial dintr-un oraş de provincie: uzine dezafectate, muncitori şi patroni <<capitalişti>> ai puţinelor fabrici salvate de la dispariţie, resturi de fier şi beton, crâşma incredibil de ieftină şi blocul de nefamilişti. Aici se schiţează fragil o poveste între un inginer tânăr, încremenit în capcana Fabricii de Aliaje Speciale, şi secretara directorului, care traversează dezolantul peisaj pe role, cu volumul lui Marcus Aurelius în rucsac. Peste toate plutesc amintirea lui Ilă, ţăran mort în patul ui, în sunet de ceteră, şi o abia ghicită nostalgie a lumii rurale dispărute."

Mircea Opriţă
Povestiri de duminică
Editura Millennium Press

Un nou volum de proze al unuia dintre cei mai cunoscuţi scriitori de science fiction (Cornel Robu spune în prefaţă că este, la ora actuală, principalul reprezentant al acestei literaturi). Zece texte împărţite egal în două părţi: "Cinci ficţiuni recente" şi "Cinci dintr-un alt secol". Simţul de observaţie, percepţia realului, umoarea mizantropică sunt caracteristici principale ale prozelor lui Opriţă. Antologică este povestirea "Lucy" cu maimuţa luată de către un cercetător ştiinţific mai tolomac drept o nouă colegă, angajată fără ştirea lui pe un post vacant şi pe care o reclamă cu înverşunare preşedintelui Academiei.

Curt Leviant
Jurnalul unei femei adultere
Editura Trei

Curt Levinat este un profesor evreu la pensie, traieşte în New Jersey şi a tradus mult literatura idiş. Romanul de faţă a fost nominalizat de revista Lire printre cele mai bune ale anului 2008. Doi bărbaţi prieteni sunt atraşi de aceeaşi femeie, dar niciunul nu ştie că ea este iubita celuilalt. Cei trei se confruntă pe rand cu gelozia şi dificultatea de a păstra un secret. Autorul sugerează că iubirea şi adulterul sunt jocuri ale limbajului, ca e imposibil să omiţi din joc cuvintele sex şi iubire. Mai mult, viaţa "poate fi doar trăită, nu se poate scrie despre ea. Unele lucruri nu pot fi niciodată descrise în cuvinte." Traducere din engleză de Daniela Ştefănescu.

Claude Lecouteux
Dicţionar de mitologie germanică
Editura Univers enciclopedic gold

Claude Lecouteux este profesor de literatură şi civilizaţie a Evului Mediu la Universitatea Paris IV-Sorbona, autor al multor cărţi despre literatura şi fantasmele Evului Mediu. Dicţionarul de faţă este bazat îndeosebi pe texte din secolul al XIII-lea şi ne invită în tăramuri de legendă, populate de zane, zei, elfi, strigoi, pitici şi uriaşi. Sutn descrise cultele consacrate izvoarelor, copacilor, ritualurilor magice şi alte numeroase poveşti fantastice, pentru prima oară adunate într-un volum şi pentru prima oară apărute şi în romaneşte. Traducere de Şerban Velescu.

Dragoş Ghiţulete
Gluma rusească
Editura Cartea Romanească

" Cincizeci de ani de totalitarism înseamnă cel puţin două generaţii pierdute, al căror traseu Dragoş Ghiţulete încearcă să-l recupereze simbolic. Cheia romanului este chiar titlul său. "Gluma rusească" reprezintă exact momentul în care, la masa tratativelor, pe harta Europei s-a tras cortina. Dar înseamnă şi probabilitatea ca, atunci cand apeşi pe trăgaci la ruleta rusească, singurul glonţ de pe ţeavă să fie şi ultimul - şi să nu fie o glumă." (Matei Vişniec)

Ion Bogdan Lefter
7 postmoderni:
Nedelciu, Crăciun, Muller, Petculescu, Gogea, Danilov, Ghiu
Editura Paralela 45

Şapte studii despre şapte colegi de generaţie ai autorului. Textele focalizează asupra unei dimensiuni a operei lor sau doar asupra unei cărţi - Mircea Nedelciu: "Proză scurtă, text, experiment etc"; Gheorghe Crăciun: "Literatura între viaţă şi moarte, între viaţă şi text: scrisul care te salvează; corpul transcris; scriitura corporalizată"; Herta Muller: "La Nobel"; Valentin Petculescu: "Fin poet şi unul dintre cei mai valoroşi dramaturgi romani postmoderni"; Vasile Gogea: "Cartea şi/sau viaţa în vremuri de dictatură. Istoria scrierii şi publciării unei capodopere parabolioce"; Nichita Danilov: "Profeţia ca arlechinadă"; Bogdan Ghiu: "Poetul-eseist, eseistul-poet?".