CONCERT/ IconArts - un vis în desfăşurare

Nu este de loc simplu să ai cu adevărat curaj şi să duci până la capăt o idee precum cea a comunicării între arte într-o societate în care inclusiv - şi mai ales - în mediul academic, reflexul apartenenţei de grup este încă foarte puternic. De aceea, Festivalul Internaţional şi Cursurile Academiei IconArts apar ca o manifestare curajoasă şi inedită.

Ajunsă la ediţia a VIII-a, manifestarea este girată de colaborarea dintre Exces Music, Uniunea de creaţie interpretativă din România (UCIMR) şi primăria oraşului Sibiu, festivalul aflându-se sub patronajul domnului Klaus Iohannis, Primarul Sibiului.
Deşi nu a traversat cu acest proiect un drum neapărat lin şi pavat numai cu succese, Sebastian Gheorghiu, directorul Academiei IconArts face totuşi notă aparte între managerii culturali ai momentului prin faptul că nu are timp să ofteze cu gândul la prezent. Lucru de înţeles şi numai dacă enumerăm datele de ordin cantitativ ale evenimentului care s-a desfăşurat timp de două săptămâni între lunile iulie şi august în localităţile Sibiu, Cisnădie, Cisnădioara, Mediaş, Biertan şi Tg.Mureş, localităţi în care în cadrul celor 20 de concerte cuprinse în programul festivalului publicul a fost contaminat de tinereţea artiştilor, de surprinzătorul formelor de expresie artistică, valoarea şi entuziasmul interpretărilor.
Cursurile au adunat 104 studenţi şi 22 de profesori din Liban, Italia, Spania, Grecia, Germania, Olanda, China şi România, domeniile studiate cuprinzând largi arii ale practicii şi cercetării artistice precum compoziţie, muzicologie, interpretare muzicală, muzică de cameră şi orchestră, chitară, canto şi pian în secţiunea de jazz, dans şi happening coregrafic, artă dramatică, improvizaţie literară şi fotografie.
Nu că până acum lucrurile ar fi stat cu totul altfel, dar mai ales în această vară în care umezeala în exces face să se lase ceaţa şi peste domeniul cultural, orice faptă, orice iniţiativă artistică dusă până la capăt merită a fi apreciată în primul rând pentru faptul că există. Şi asta pentru că nivelul cultural şi suma nevoilor nesatisfăcute ale concetăţenilor noştri ar putea conduce către o pasivitate cronică. Cu alte cuvinte, lipsa unui festival - sau a mai multora - din peisajul autohton nu are şansa de a fi observată, nicicum deplânsă de nimeni. Tocmai de aceea, "pentru minunea că sunt" ele ar trebui înconjurate de entuziasm. În jurul acestor evenimente, evadarea din cotidian devine necesară. Normalitatea ca stare de spirit devine tangibilă, iar visarea, legitimă.
Trecerea cu ochiul superficial a jurnalistului peste atmosfera cursurilor a reţinut o transpunere în mic a pulsului străzii, acolo unde printre figurile prea adesea acrite ale adulţilor apar şi ochii strălucitori ai tinerilor îndrăgostiţi sau râsul dezarmant al copiilor. La cursurile Academiei IconArts am descoperit adesea plăcerea şi uitarea de sine a căutării.
Şi deşi nu este uşor (pentru că întotdeauna a fi altfel a fost de neacceptat), totuşi se încearcă. În loc să se plângă, Sebastian Gheorghiu mi-a povestit cu convingere despre cum visează să arate ediţia viitoare.

VIRGIL OPRINA (n. 1964) lucrează ca operator imagine de televiziune din 1990 şi este jurnalist free-lancer de televiziune şi corespondent Thompson Reuters din 1996. Absolvent al Universităţii Naţionale de Muzică are de asemenea şi un master în muzicologie, fiind în prezent doctorand la aceeaşi facultate. Scrie critică muzicală din 1995 adunând sute de articole publicate în reviste sau secţiuni culturale ale cotidianelor din România, pe site-uri culturale, îmbinând activitatea publicistică şi de realizator de documentare, reportaje şi corespondenţe de televiziune, cu aceea de interpret de muzică contemporană sau blues.

Fotografii de Virgil Oprina