Misterul celor 159.000 de pensii speciale, care consumă anual un miliard de euro

159.000 de pensii speciale, ale militarilor, poliţiştilor şi foştilor lucrători din ser­viciile secrete, vor rămâne în conti­nua­re ne­transparente, recalcularea aces­tora urmând să se facă de către mi­nisterele care le plătesc şi nu de Casa Naţională de Pensii şi Asigurări Sociale.
Numărul apare pentru prima dată într-o sta­tistică oficială, publicată ieri de Consiliul Fiscal.
Nivelul celor 159.000 de pensii speciale nu este raportat public şi deci nici economiile po­ten­ţiale prin recalculare.
Aceste pensii se plătesc in­tegral din bugetele ministerelor, deci din bugetul de stat.
Celelalte pensii speciale, ale magistraţilor, avia­torilor sau parlamentarilor, în număr de circa 8.000, care sunt susţinute atât de Casa de Pensii, cât şi de bugetul de stat, vor fi recalculate de către Casa de Pensii, care publică pe site nivelul acestora şi partea de contribuţie a statului.
Economiile estimate prin recalcularea celor 8.000 de pensii speciale din a doua categorie sunt de circa 100 mil. euro pe an. Economiile estimate prin recal­cularea ce­lor 159.000 de pensii speciale nu se cunosc. La o pensie me­die de 500 de euro, acestea costă bugetul 1 miliard de euro pe an.
Guvernul afirmă că prin recalcularea pen-siilor spe­cia­le se reduce deficitul bugetului public de pensii, dar de fapt toate aceste cheltuieli suplimentare pentru pensii sunt incluse de la bugetul de stat.
Salariaţii din aceste structuri - MAI, MAPN, SRI, SIE şi SPP - nu cotizează în timpul vieţii active pentru pensia de stat şi nu îşi primesc pensia din bugetul public de pensii, ci prin alocări de la bugetul de stat către mi­nisterele respective.
Date oficiale despre numărul de pensionari care apar­ţin de aceste ministere, categoriile de vârstă în care se încadrează, precum şi veniturile pe care le au angajaţii pe parcursul vieţii nu există.
Aceste informaţii nu se cu­nosc decât în interiorul fiecărui minister şi nu sunt cen­tralizate la nivel naţional de către o instituţie a statului, cum se întâmplă în cazul celorlalţi salariaţi.
"Recalcularea pensiilor în cazul acestor categorii de bu­getari trebuie să ţină cont de veniturile lor, care în mul­te cazuri au fost secrete. Nu există date despre veni­tu­rile salariale ale ofiţerilor, de exemplu, decât în in­sti­tuţia în care lucrează", spune Valentin Mocanu, secretar de stat în Ministerul Muncii.
Pensiile "secrete" ale acestor bugetari sunt de trei ori mai mari decât pensiile încasate de foştii angajaţi din celelalte sectoare ale economiei, valoarea pensiei medii în România fiind de 734 de lei (175 de euro).
"În general, în sistemul de apărare sunt date confi­den­ţiale. Nu se pot oferi informaţii legate de dimen­sio­narea sistemului de apărare al ţării, pentru că mulţi din­tre aceşti pensionari sunt rezervişti, acesta fiind şi motivul pentru care nu sunt publice aceste informaţii", spune Petronel Munteanu, directorul de cabinet al ministrului muncii, Mihai Şeitan.
Pensiile speciale se numesc aşa pentru că sunt cal­cu­late ca procent (în general 85%) din ultimul salariu brut sau ultimele şase salarii brute, faţă de cele plătite de Casa Naţională de Pensii, care le calculează pe baza con­tri­bu­ţi­ilor făcute de-a lungul timpului la bugetul de pen­sii de că­tre actualii pensionari. În plus, aceste pensii se in­de­xează permanent cu evoluţia salariilor celor angajaţi în func­ţii echivalente celor ieşiţi la pensie din instituţiile respective.
Şi la nivel european pensiile foştilor militari sunt de ase­menea mai mari decât ale celorlalte categorii de bugetari.
"Există două motivaţii pentru care s-au stabilit pen­sii mai mari pentru aceste categorii de bugetari: pe de-o par­te, sunt recompense pentru faptul că, de-a lungul vie­ţii au avut restricţii în ceea ce priveşte drepturile şi liber­tăţile cetăţeneşti, iar pe de altă parte este o modalitate de a combate corupţia în sistem. La noi s-a preluat numai o parte din această teorie", susţine Bogdan Hossu, liderul confederaţiei sindicale "Cartel Alfa".