Lovitură de teatru: Guvernul amână cu 3 ani trecerea la televiziunea digitală, fără avizul arbitrului telecom

Guvernul a luat în şedinţa de miercuri o decizie-surpriză, de a amâna cu trei ani, până la 1 ianuarie 2015, data trecerii României la televiziunea digitală, anulând practic o licitaţie aflată în curs la care participau şapte companii locale şi internaţionale şi care era organizată de Autoritatea de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). Guvernul nu a cerut un aviz pentru hotărâre de la ANCOM - instituţia care gestionează spectrul de frecvenţe radio al României, şi nici măcar nu a informat instituţia despre schimbarea bruscă a strategiei cabinetului.
Decizia a modificat Strategia privind tranziţia de la televiziunea analogică terestră la cea digitală, aprobată în 2009.
Chiar dacă România a anunţat la nivel european că încetarea transmisiilor analogice de televiziune pe teritoriul ei se va încheia la 1 ianuarie 2012, Ministerul Comunicaţiilor, care a propus modificarea, susţine în actul normativ obţinut de Mediafax că încetarea transmisiilor analogice în banda UHF poate fi amânată după modelul Poloniei şi Bulgariei, care au stabilit să încheie acest proces la jumătatea anului 2015.
Guvernul a decis, în consecinţă, să amâne termenul de încetare a transmisiilor analogice până la data trecerii în totalitate la formatul digital de tip DVB-T, termen care a fost redus totodată cu aproximativ şase luni, de la 17 iunie 2015 la 1 ianuarie 2015.
Prelungirea tranziţiei de la televiziunea analogică la cea digitală este justificată de Executiv prin "scutirea cetăţenilor de a-şi achiziţiona noi echipamente într-o perioadă economică dificilă" şi asigurarea unui termen "rezonabil" pentru operatorii economici de a se adapta noilor cerinţe tehnice într-un astfel de context.
"Măsura legislativă propusă este justificată şi proporţională, asigurând un termen rezonabil în care operatorii economici, producători şi vânzători de echipamente tehnologice vizate, să îşi adapteze conduita la noile cerinţe. Avem în vedere că amânarea implementării Strategiei până în 2015 lasă posibilitatea operatorilor economici de a se pregăti pentru noile tehnologii şi, în acelaşi timp, cetăţenii nu sunt obligaţi la cheltuieli suplimentare constând în achiziţionarea de noi echipamente tehnologice în această perioadă economică dificilă", se arată în nota de fundamentare a actului normativ.
În nota de fundamentare se precizează că amânarea termenului de realizare a tranziţiei serviciile de televiziune în format digital atrage după sine necesitatea abrogării HG 464/2010, act normativ în baza cărui Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) a demarat procedurile de atribuire a două licenţe de TV digitală (multiplexe).

Surpriză totală la ANCOM - instituţia care organiza concursul pentru primele licenţe de televiziune digitală nu ştia nimic

La ANCOM, instituţia care se ocupă de procesul de trecere la televiziunea digitală, şi care este condusă de Cătălin Marinescu, decizia luată de un guvern şi propusă de Gabriel Sandu, un membru de frunte al PD-L, a căzut pe neaşteptate.
"Am aflat cu surprindere din media despre adoptarea unei Hotărâri de guvern care ar putea influenţa decisiv procesul de trecere la televiziunea digitală în România. ANCOM nu a primit spre avizare textul acestei Hotărâri de Guvern, astfel încât în acest moment nu cunoaştem prevederile acesteia. Deîndată ce conţinutul Hotărârii Guvernului ne va fi adus la cunoştinţă, vom stabili consecinţele juridice ce decurg din adoptarea unei astfel de decizii, precum şi modul în care acestea vor afecta derularea procedurilor de selecţie comparativă care au fost deja demarate de ANCOM în vederea acordării licenţelor de utilizare a frecvenţelor radio în sistem digital terestru pentru operarea primelor două multiplexe de televiziune digitală terestră DVB-T pe teritoriul României", a declarat Cătălin Marinescu, preşedintele ANCOM. "Potrivit ultimului calendar al procedurilor de selecţie comparativă publicat de ANCOM, cei şapte cumpărători ai caietelor de sarcini (S.C. RCS & RDS S.A., S.C. Romtelecom S.A., TDF S.A.S., Societatea Naţională de Radiocomunicaţii S.A., Media Sat S.R.L., Österreichische Rundfunksender GmbH & Co KG (ORS) şi General Satellite Sofia) ar fi putut depune ofertele în vederea operării primelor două multiplexe de televiziune digitală terestră până pe data de 17 septembrie 2010, iar stabilirea câştigătorilor ar fi trebuit să aibă loc la data de 18 octombrie 2010 pentru primul multiplex şi la data de 28 octombrie 2010 pentru cel de-al doilea", a adăugat şeful instituţiei.

Ce se întâmplă odată cu trecerea la televiziunea digitală?

Prin televiziunea analogică terestră utilizatorii pot recepţiona cu o simplă antenă emisiunile transmise gratuit de posturile publice (TVR1, TVR2 etc.) şi de cele mai mari staţii comerciale (PRO TV etc.). În România 1,4 milioane din cele 7,5 milioane de gospodării utilizează serviciile TV analogice. Oprirea emisiei pentru televiziunea analogică ar fi obligat aceste gospodării să se aboneze la un operator de cablu sau satelit TV pentru a mai putea urmări emisiuni TV.
Pentru aceste gospodării alternativa la abonamentul la operatorii de cablu sau satelit TV ar fi fost reprezentată însă de infrastructura de televiziune digitală terestră (DTT), care urma să fie construită de câştigătorii procedurii de selecţie comparativă iniţiate de ANCOM şi anulate de Guvern în şedinţa de miercuri.
Emisia în format terestru digital (DVB-T) urma să poată fi recepţionată gratuit de anumite modele de televizoare de ultimă generaţie (cu tuner DVB-T) sau pe orice televizor, cu condiţia achiziţionării unui decodor special.

S-ar fi eliberat spectru radio pentru internet mobil de mare viteză

Trecerea la televiziunea digitală ar fi eliberat spectru radio care ar fi putut fi utilizat de operatorii telecom pentru internet mobil. Această posibilitate a atras interesul operatorilor telecom deja prezenţi pe piaţa locală, care declarau la o conferinţă organizată în Bucureşti în martie 2010 că sunt pregătiţi să investească dacă statul asigură stabilitate legislativă.
Frecvenţele eliberate odată cu trecerea la televiziunea digitală ar trebui utilizate pentru lansarea de servicii de internet mobil iar guvernele din Europa de sud est ar trebui să anunţe un calendar clar în acest sens dacă nu vor ca ţările lor să rămână în urma Occidentului, declara Eirini Nikolaidi, Consilier juridic principal, Director al Departamentelor Juridic, Concurenţă şi Reglementare al grupului Cosmote.
Oficialul Cosmote spunea că operatorii de telefonie mobilă sunt gata să investească bani dar au nevoie de "certitudini" din partea autorităţilor de reglementare.
"Internetul mobil are nevoie de frecvenţe. Avem nevoie de spectru în frecvenţe joase pentru că e singura cale de a face economii de capital avand în acelaşi timp capacitate, viteză, calitate şi acoperire pentru reţele. Când vine vorba de spectru, fragmentarea în reglementare este <<moarte>> pentru că ucide investiţiile, inovaţia iar ceea ce vedem este că nu toate ţările UE se mişcă în acelaşi ritm. Din păcate în ţările unde suntem Cosmote este prezent lucrurile se mişcă mai încet: trecerea la televiziunea digitală va avea loc cel mai devreme în 2015 şi nu există o decizie clară de a aloca spectrul eliberat către servicii de internet broadband. Există cerere, există potenţial, noi suntem gata să investim. Dar avem nevoie de siguranţă atfel Europa de est va rămâne în urmă şi nu va beneficia de avantajele aduse de acest spectru", a spus oficialul Cosmote.

Nehotărârile lui Gabriel Sandu în ce priveşte televiziunea digitală

Ministerul comunicaţiilor condus de Gabriel Sandu - un economist care a ocupat funcţii de management la companii de mobilă precum Relaxa Mizil sau Elvila şi care a ajuns vicepreşedinte PD-L, a schimbat de numeroase ori strategia şi condiţiile de trecere a României la televiziunea digitală.

Iată cum a evoluat în timp atitudinea ministerului condus de Gabriel Sandu în legătură cu televiziunea digitală:

* Primele proiecte de trecere la televiziunea digitală ale ministerului condus de Sandu prevedeau, spre exemplu, la începutul anului 2009, obligativitatea ca din anul 2012 toate receptoarele noi de televiziune vândute în România să aibă încorporate decodoare care asigură recepţionarea programelor TV emise în format digital (tunere DVB-T). Propunerea a fost abandonată.

* Ulterior (în martie 2009), ministerul condus de Gabriel Sandu anunţa că statul va subvenţiona achiziţia cu 90 de euro pe gospodărie decodoare necesare pentru 1,4 milioane de gospodării pentru trecerea la televiziunea digitală. Şi această propunere a fost abandonată.

* În iunie 2009 Guvernul Emil Boc aproba noul plan al lui Gabriel Sandu, care declara: "Tehnic vorbind, România are resursele ca transmisia terestră în format digital a programelor TV să fie posibilă pentru 60% din teritoriul ţării, dar obiectivul meu este atingerea unui procentaj de 80% până la finele anului 2009". Intenţiile lui Gabriel Sandu au rămas doar pe hârtie.

* În iulie 2009, Gabriel Sandu declara că statul nu va mai acorda subvenţii pentru achiziţia decodoarelor digitale, pentru că operatorul care va câştiga al doilea multiplex pentru transmisia digitală terestră va trebui să furnizeze şi un milion de decodoare pentru gospodăriile care rămân fără semnal TV. El spunea la acea dată că în 2009 transmisiunile TV digitale vor acoperi 60% din ţară, iar până în august 2010 gospodăriile care încă folosesc antena clasică îşi vor primi decodoarele. Propunerile lui Sandu au rămas la stadiul de propunere.

* Pe 12 mai 2010, Gabriel Sandu anunţă că Guvernul va adopta proiectul de act normativ care reglementează trecerea la televiziunea digitală. Taxa de licenţă urma să fie cuprinsă între 1 si 2,5 mil. euro. "Tranziţia de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră este un proces foarte important pentru dezvoltarea viitoare a serviciilor aferente comunicaţiilor electronice în România. Trecerea la digital va aduce cu sine o altă etapă - cea a economiei digitale în România. Un beneficiu evident al efectuării acestei trecerii este optimizarea utilizării spectrului de frecvenţe, o resursă limitată ce trebuie foarte bine gestionată, iar oportunitatea oferită de noile tehnologii digitale, ce permit eliberarea dividendului digital, trebuie valorificată de ţara noastră", declara Gabriel Sandu.

* În iunie 2010 ANCOM anunţă că taxa de licenţă pentru serviciile de televiziune digitală va varia între 1 şi 2,5 milioane de euro, în funcţie de numărul de echipamente de recepţie pentru populaţie pe care companiile le vor subvenţiona.

* În iulie, ANCOM anunţă că trei companii străine care operează deja sau au fost implicate în proiecte de realizare a unor reţele de televiziune digitală terestră în ţări ca Ungaria, Franţa sau Austria se numără printre potenţialii câştigători ai licenţelor de televiziune digitală care vor fi acordate de statul român până la finele lui 2010.

* La finele lunii iulie, ministerul lui Gabriel Sandu şochează cu tentativa de a schimba din mers strategia guvernului privind televiziunea digitală. Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) elaborează un proiect de hotărâre de guvern prin care una dintre licenţele pentru tranziţia la televiziunea digitală terestră să fie atribuită direct Societăţii Naţionale de Radiocomunicaţii (SNR), până cel mai târziu la 1 august, pentru suma de un milion de euro.

* La începutul lunii august, ANCOM anunţă că a prelungit cu două săptămâni, de pe 31 august pe 17 septembrie, termenul de depunere a ofertelor din partea celor şapte companii interesate de operarea primelor două licenţe (multiplex) de televiziune digitală.

* Gabriel Sandu trece prin Guvern, fără să anunţe măcar ANCOM, o hotărâre care amână cu trei ani trecerea la televiziunea digitală.