Revanşa buticurilor? Prima franciză românească din retailul alimentar ţinteşte miliardul în doi ani

Autor: Mihaela Popescu 12.08.2010

Aceasta este prima franciză românească din retailul alimentar, piaţă pe care şi reţelele SPAR din Olanda şi R-Kiosk din Norvegia încearcă să se extindă printr-un sistem similar de asociere cu antreprenori locali. Reprezentanţii Mic.Ro spun că până acum au strâns aplicaţii de la 140 de oameni interesaţi să intre în reţea ca parteneri.

Retailerul creat de Dinu Patriciu la circa trei ani după retragerea din Rompetrol, care în prezent operează aproape 100 de chioşcuri de format modern în Capitală, ar putea ajunge la vânzări de aproape un miliard de euro în următorii ani cu 3.000 de unităţi, ceea ce reprezintă o medie anuală de vânzări de 300.000-400.000 de euro pe magazin, potrivit estimărilor ZF.
Spre comparaţie, cele aproximativ 100 de hipermarketuri operaţionale pe piaţa românească au realizat anul trecut vânzări cumulate de 3-3,5 mld. euro. Hipermarke­turile sunt cel mai mare segment din comerţul alimentar în acest moment; ele au fost până anul trecut vedetele retailului local, datorită atât ritmului alert de expansiune, cât şi succesului de care s-au bucurat în atragerea consumatorilor.

"Vrem să ajungem în 2.000-3.000 de spaţii, iar toate magazinele vor fi în parteneriat. Nu vrem să închidem buticurile, ci să facem parteneriate cu ele. Aceasta a fost ideea încă de la început, de a atrage în reţea oameni foarte bine implantaţi în comerţul din cartier", a spus Dan Ionescu, CEO al companiei Mercadia care dezvoltă reţeaua Mic.Ro.
Ionescu, fost director operaţional al Rompetrol, este mâna dreaptă a miliardarului Dinu Patriciu în cele două businessuri cu care acesta a început să împânzească Bucureştiul din 2010 - Mic.Ro şi reţeaua de agenţii de pariuri 1x2 Bet Cafe Arena. Cele două reţele operează în prezent în peste 140 de locuri din Capitală şi se extind într-un ritm foarte rapid.

Mic.Ro ar putea strânge 21 mil. euro de la parteneri

Investiţia într-un chioşc Mic.Ro cu o suprafaţă de 50-100 de metri pătraţi este de 50.000-60.000 de euro, potrivit datelor din piaţă, ceea ce înseamnă că în doi ani compania Mercadia planifică finalizarea unor investiţii de 100-180 mil. euro. în dezvoltarea reţelei.
Intrarea în sistemul de franciză inventat de Dinu Patriciu şi de oamenii pe care i-a luat cu el la Mercadia din Rompetrol este condiţionată de depunerea unei garanţii de 7.000 de euro, care va fi returnată în momentul în care partenerii vor ieşi din business, potrivit datelor furnizate de companie. La o reţea de 3.000 de spaţii, sumele depuse de asociaţi ca garanţii pentru magazine şi stocuri de marfă vor ajunge la 21 mil. euro, bani care ar putea acoperi o parte din investiţiile în expansiune. "Fiecare asociat va câştiga lunar o sumă direct proporţională cu vânzările pe care le realizează magazinul său, între 10 şi 20% din rulaje", a precizat Ionescu.
Reţeaua ar putea finaliza în acest an o investiţie de ordinul milioanelor de euro într-un depozit central din care vor fi aprovizionate zilnic toate magazinele. Directorul Mercadia nu a dorit să dea detalii despre acest proiect.
Patriciu merge pe strategia extinderii prin franciză doar la Mic.Ro, iar primele parteneriate cu investi­torii interesaţi să intre în sistem ar putea fi semnate în această toamnă.
"Suntem în faza inter­viurilor cu cei interesaţi să devină parteneri ai Mic.Ro, apoi urmează etapa depunerii dosarelor de candidatură şi trainingurile pe care le vom face atât cu asociaţii, cât şi cu angajaţii acestora", a mai spus Ionescu. El a confirmat faptul că din 2011 extinderea va viza şi oraşele din provincie.

Criza loveşte cel mai tare în buticuri

Magazinele mici de cartier, majoritatea deţinute de antreprenori locali, au pierdut în primele patru luni din 2010 peste un sfert din volumele de vânzări din perioada similară a anului trecut, pe o piaţă care s-a contractat cu circa 16% în acelaşi interval, mai arată studiul MEMRB.
În tabăra lanţurilor mari de magazine, scăderile în termeni comparabili (fără expansiune) au fost de circa două ori mai mici, ceea ce arată că retailerii străini şi-au majorat cota de piaţă în detrimentul micilor magazine lovite atât de contracţia consumului, cât şi de lipsa finanţărilor pentru supra­vieţuire într-o perioadă cu probleme mari de lichidităţi.
Dezvoltarea Mic.Ro până la un număr de 2.000-3.000 de unităţi în următorii ani ar putea reprezenta revanşa micilor comer­cianţi, pe o piaţă pe care ofensiva lanţurilor internaţionale de magazine mari încă sugrumă businessurile mici, locale, din retail.


Cu cine vrea să facă Patriciu front comun

În Capitală, cea mai atractivă piaţă pentru formatele moderne de magazine de proximitate sunt în acest moment 1.000-2.000 de buticuri, chioşcuri şimini-marketuri de cartier operate în mare parte de către antreprenori români, potrivit estimărilor jucătorilor.

În ultimii 9-10 ani, businessul micilor comercianţi a fost afectat serios de extinderea agresivă a reţelelor de hipermarketuri şi supermarketuri străine, retailerii internaţionali reuşind să muşte circa 40% din comerţul cu bunuri de larg consum în acest interval.

Doar în 2009 au ieşit de pe piaţă aproximativ 3.200 de magazine tradiţionale, arată un studiu al companiei de cercetare de piaţă MEMRB.

Pe de altă parte, comerţul din zonele rurale rămâne în mâna micilor comercianţi, însă acestea oferă foarte puţine oportunităţi de dezvoltare din cauza puterii de cumpărare reduse. Din acest motiv, la nivel naţional, lanţurile străine de magazine alimentare sunt încă sub ponderea de 50% din comerţ.