EGL Gas & Power: Ne orientăm pe clienţi mici şi medii care nu produc dezechilibre mari când îi pierzi

Compania a fost înfiinţată în 2003, aceasta fiind filiala grupului elveţian EGL, care anul trecut a făcut afaceri de circa 2,6 miliarde de euro din vânzarea de energie electrică şi de gaze naturale, dar şi prin intermediul propriilor unităţi de producţie a electricităţii.

În perioada 2004-2005, EGL Gas & Power România înregistrează un ritm exploziv de creştere al afacerilor, de la 7 milioane de euro la 73 de milioane de euro. Astfel, compania intră în top 10 al celor mai puternice firme de comerţ cu energie. În perioada 2005-2007, potrivit declaraţiilor reprezentanţilor companiei, EGL a avut un contract de achiziţie de energie electrică cu Hidroelectrica, cel mai ieftin producător de energie local, contract care nu a fost reînnoit între timp.

Creştere din 2011

Anul trecut, EGL Gas & Power România a înregistrat afaceri de 84 de milioane de euro, cu 23% mai mici faţă de anul 2008 şi estimează că evoluţia pozitivă se va relua abia în 2011.

"Cred că anul acesta vom avea o scădere a cifrei de afaceri undeva la 15%, iar în ceea ce priveşte recuperarea pierderilor de anul trecut, pot spune că acum am trecut pe plus. Faţă de momentul octombrie 2008, cererea de gaze şi de energie electrică s-a comprimat cu 12%, respectiv 18%. Acum am recuperat cam jumătate din aceste volume şi cred că în primăvara anului 2011 vom ajunge la acelaşi nivel pe care îl aveam înainte de criză. Spun acest lucru bazându-mă pe faptul că ne vom mări portofoliul de clienţi. Mă orientez mai mult pe clienţi mici şi medii care nu produc dezechilibre mari atunci când îi pierzi. Analizăm totodată şi stabilitatea lor financiară", spune Petre Stroe, directorul general al EGL România.

Compania a pierdut anul acesta unul dintre clienţii importanţi pe care îi avea în portofoliu, compania rusă Lukoil, asta după ce la sfârşitul anului trecut şi elveţienii de la Holcim au ales "să-şi ia lumina" din altă parte. Ambele contracte au fost câştigate de către EFT România, filiala locală a unui trader britanic de energie, care până în 2009 s-a ocupat exclusiv de vânzarea energiei pe piaţa angro, adică nu a avut clienţi finali în portofoliu, ci lua energie dintr-o parte şi o vindea către un alt furnizor de energie.

Stroe este însă convins că marii clienţi vor reveni în portofoliul său.

"A existat o oarecare disperare a băieţilor deştepţi. I-am văzut pe mulţi care au trecut de la partea de angro la client. Nu este deloc un lucru simplu. Este o muncă de salahor. Noi avem pe cineva care asigură echilibrarea 24 de ore din 24, avem dispozitive la client care ne zic în orice clipă cum îi evoluează consumul şi nu ne bazăm doar pe estimările lor. Spre sfârşitul anului clienţii care au migrat spre această categorie de traderi se vor întoarce la cei tradiţionali pentru că s-au grăbit", crede Stroe, care spune că în mare parte portofoliul de clienţi i-a rămas neschimbat cu excepţia plecării Lukoil.

Mai rău de atât nu se poate

Şeful EGL Gas & Power pare convins că lucrurile nu au cum să meargă mai rău pentru afacerea sa, spunând că punctul de jos al pieţei a fost atins. De altfel, la nivel naţional consumul de energie a crescut cu 4,5% în primele şase luni ale anului, iar cel de gaze naturale a fost 10% mai mare în perioada analizată, mai ales ca urmare a intensificării activităţii din domeniul industriei de îngrăşăminte.

"Din octombrie anul trecut şi până în martie lucrurile au mers rău şi pe gaze, şi pe energie electrică, pentru că preţurile au scăzut, iar autoritatea (Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei - n.r.) nu recunoaşte creşterile de tarife. A fost o nebunie. Mulţi au făcut greşeala de a-şi cumpăra energia necesară pentru acoperirea clienţilor din vară şi au rămas cu ea pe fondul scăderii consumului. Noi nu am cumpărat decât pe termen scurt", spune Stroe.

Concomitent cu această strategie, Stroe spune că firma şi-a aliniat preţurile la puterea de cumpărare a clienţilor şi şi-a sacrificat marja pentru a nu-i pierde.

În ultima perioadă însă, situaţia s-a stabilizat, reprezentantul EGL România spunând că punctul zero a fost atins şi că mai rău de atât nu se poate.

Proiecte în stand-by

La începutul anului trecut, compania a anunţat mai multe proiecte privind producerea de energie electrică, precum şi intenţii pentru construirea unor depozite de înmagazinare a gazelor. Niciunul dintre proiectele anunţate nu s-au concretizat însă.

"Încercăm de un an şi jumătate să găsim parteneri pentru centrala pe gaze pe care vrem s-o construim la Piteşti. Avem studiul de prefezabilitate terminat, dar proiectul este în stand-by pentru că tot căutăm parteneri. EGL niciodată nu se implică într-un proiect în care să deţină 100%. Oricum, până în aprilie-mai anul viitor vom lua decizia în ceea ce priveşte acest proiect, fie că vom merge mai departe cu el, fie că vom renunţa", spune Stroe. Centrala ar fi trebuit să aibă o capacitate de 50 MW, ceea ce ar fi presupus o investiţie de circa 50 de milioane de euro.

Un alt proiect pe care EGL l-a anunţat a fost cel al unui parc eolian de 30 MW, ceea ce ar însemna o investiţie tot de circa 50 de milioane de euro.

"Am realizat studiul de vânt la nivel de grup şi cele mai promiţătoare ţări au fost România şi Polonia atât în ceea ce priveşte schema de sprijin, cât şi condiţiile de vânt. Mai departe am continuat cu analizele specifice pentru România, piaţa locală fiind inclusă pentru investiţii. Acum trebuie să dezvoltăm proiectul, una dintre cele mai importante faze, cea de securizare a terenului, fiind deja într-o etapă foarte avansată. Proiectul va fi localizat în Dobrogea şi este posibil să depăşească dimensiunea anunţată iniţial, cea de 30 MW. Şi aici ne gândim să mergem pe o schemă cu parteneri", spune Stroe.

În ceea ce priveşte partea de înmagazinare de gaze naturale, Stroe spune că aceasta va prinde contur odată cu începerea construcţiilor la gazoductul TAP (Trans Adriatic Pipeline), proiectul în care este implicat EGL alături de germanii de la E.ON şi de norvegienii de la Statoil. TAP va porni din Grecia, va trece prin Albania şi Marea Adriatică spre Italia.