Monitori şi monitoare (II)

În limba română, două dintre sensurile lui monitor trebuie puse, indubitabil, pe seama influenţei franceze (engl. monitor nu cunoaşte sensurile respective).
Cel mai vechi, şi în franceză (unde prima consemnare este din 1789), şi în română este acela de "tipăritură în care sunt publicate legile şi hotărârile oficiale". Din 22 decembrie 1989, Buletinul oficial al defunctelor "structuri de putere ale clanului Ceauşescu" (în Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale nu veţi găsi cuvintele comunism sau comunist!) a redevenit Monitorul oficial, aşa cum se numise înainte de invazia Armatei Roşii (şi totuşi, prima foaie oficială, scoasă în 1832, sub îngrijirea lui Ion Heliade Rădulescu, fusese un buletin: Buletinul gazetă administrativă). În ultimii ani, monitorul pare însă a nu mai fi exclusiv o publicaţie centrală, specializată, a statului, "democratizându-se" şi coborând spre unităţile teritoriale. Există, de pildă, Monitorul Primăriei la Timişoara (în acest caz, monitorul fiind sinonim cu "publicaţie oficială"), ca şi o sumedenie de publicaţii generaliste locale numite Monitorul (de Suceava, de Bacău, de Vrancea, de Cluj, de Sibiu, de Alba, dar şi de Făgăraş, de Dorna, de Câmpulung…). Prin urmare, dicţionarele de limbă ar trebui să consemneze, după 1990, cel puţin 2 sensuri noi ale lui monitor: pe acela de foaie oficială şi pe acela de publicaţie locală.
Al doilea sens dezvoltat de limba franceză şi împrumutat de română este cel de "instructor, antrenor (de schi, de zbor etc.)" (cu aplicare, în franceză, în domeniul militar din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi, prin extindere la sporturile civile, în secolul XX). Pentru română, până la proba contrarie, cea mai veche atestare a lui monitor "instructor" este din 1975: "Au fost stabiliţi monitorii de schi printr-un test de preselecţie" (R.l. 22 XI 75 p. 5).
Înainte de a trece la sensurile lui monitor dezvoltate de engleză şi împrumutate românei fie direct, fie prin intermediul francezei, să facem precizarea că vorbim de fapt nu despre un cuvânt, ci despre două omonime, unul cu referire la persoane, celălalt la lucruri, cel dintâi fiind în română cultismul (substantiv masculin) cu dublă etimologie, latină-franceză, iar cel din urmă neutrul venit, mijlocit sau nemijlocit, din engleză, cu aplicaţii în special în domeniul tehnic.
În 1931 este consemnat pentru prima oară, în engleza americană, pentru monitor, sensul "dispozitiv pentru verificarea continuă a calităţii tehnice a unei transmisii radio", extins ulterior şi în domeniul televiziunii (în franceză, cu prima atestare în 1967, din franceză trecând în română).
Din anii '50 şi '60 ai secolului trecut sunt primele atestări ale monitorului în medicină, cu sensul "aparat care supraveghează automat indicii fiziologici ai unui bolnav" - cel mai cunoscut fiind monitorul cardiac (cu prima atestare în franceză în 1971). Interesant cu monitoarele actuale din domeniul medical este că datele culese de dispozitivele de supraveghere fiind afişate pe un ecran, display-ul ajunge să fie echivalat cu întregul sistem de urmărire şi redare în timp real a evoluţiei factorilor fiziologici ai unui bolnav. Într-un citat din 1987, monitorul era privit ca una dintre componente, interfaţa grafică, a unui sistem mai larg: "Complexul, dotat cu un microprocesor, îi permite medicului, prin mijlocirea unui monitor, să aibă permanent sub observaţie unul sau mai mulţi pacienţi", I.B. 17 XI 87 p. 8; în 2002, însă, monitorul devenise deja sinonim cu întreg sistemul: "Avem control permanent pe monitor a presiunii la ieşirea în aortă dar şi în ventricul şi se poate verifica rezultatul până la egalizarea presiunii în cele două părţi", Z. de Iaşi 25 IV 02).
Bunicul sistemelor de operare actuale, care rulează pe computerele şi pe dispozitivele noastre mobile, s-a numit monitor şi trebuia să fie atât de mic încât să încapă pe memoria ROM (mediile de stocare de tipul dischetelor şi hard-disk-urilor sunt invenţii ulterioare). Monitoarele cu acest sens care ţine de începuturile computeristicii mai sunt prezente doar în dicţionare. La ora actuală, monitorul unui computer este dispozitivul care afişează pe un ecran datele primite de la unitatea centrală ("Două calculatoare 286 cu monitor monocrom", Z. de Iaşi 4 IX 00).
(Va urma)

Exemplificări şi datări pentru sensurile şi cuvintele noi din acest articol veţi găsi în ediţia a treia a DCR (Dicţionarul de Cuvinte Recente), aflat în pregătire la Editura Logos.

Cuvinte cheie: monitor, monitor cardiac, monitorul oficial

ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucureşti). Filolog (absolvent de spaniolă-romånă al Universităţii Bucureşti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducător la revista "Lumea" (1978-83), redactor la Editura Politică şi ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor şi administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător şi publicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia. Preferinţe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilică, Maria Lătăreţu, Făråmiţă Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gătitul şi conservele de casă. Dorinţe: să aibă nepoţi. Are un nepot