Care sunt planurile şefului CNAS pentru finanţarea sistemului sanitar

Nicolae Lucian Duţă, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) care administrează fonduri de aproape 4 mld. euro anual, unul dintre cele mai mari bugete ale unei instituţii publice, spune că problema finanţării în sistemul de sănătate ar putea să fie rezolvată în acest an dacă se implementează un sistem de factoring de maximum jumătate de miliard de euro pentru plata datoriilor către farmacii, la care se adaugă fondurile provenite din rectificarea bugetară.

CNAS asigură finanţarea sistemului sanitar, adică decontează medicamentele gratuite şi compensate şi intră în relaţie contractuală cu toate spitalele din România şi medicii de familie.
În urma rectificării bugetare anunţate săptămâna trecută, sănătatea a primit 2,9 mld. lei (700 mil. euro).
"800 milioane de lei (190 mil. euro - n.red.) sunt folosiţi pentru stingerea arieratelor datoriilor spitalelor şi 2,1 miliarde de lei (500 mil. euro- n.red.) pentru plata pieţei farma", a spus Nicolae Lucian Duţă într-un interviu acordat ZF. El a explicat faptul că deficitul cu care CNAS a plecat încă de anul trecut la drum era de 2,8 mld. lei, la care s-au adăugat şi colectările la fond care în primul semestru au fost cu aproximativ 15% mai mici.

Factoring la farmacii, o gură de oxigen pentru piaţa farma

Medic de profesie, Nicolae Lucian Duţă, 40 de ani, a venit la conducerea CNAS în decembrie 2009, iar anterior a fost timp de aproape un an directorul general al Societăţii Naţionale a Sării Salrom.
În ceea ce priveşte plăţile către farmacii, Duţă spune că a primit o ofertă de factoring de la grupul financiar japonez Nomura pentru o sumă minimă de 200 mil. euro, dar care poate ajunge la 500 mil. euro şi prin care farmaciile ar putea să-şi recupereze mai rapid banii. În prezent, banii pentru medicamentele gratuite şi compensate eliberate ajung la farmacii după mai bine de 180 de zile, astfel că şi restul jucătorilor de pe lanţul medicamentului spun că au probleme serioase de lichidităţi.
"Factoringul este un mecanism uzual în piaţa financiară care presupune intervenţia unei instituţii financiare de reglementare a raporturilor între doi parteneri între care la un moment dat există dificultăţi de plată. Aceasta este şi situaţia care se întâmplă la ora actuală. Cei doi parteneri sunt Casa Naţională şi piaţa farma, mai precis farmaciile care la rândul lor sunt datoare distribuitorilor, iar aceştia importatorilor şi producătorilor", a spus Duţă.
Concret, oferta Nomura presupune că pentru o factură de 100 de lei banca decontează suma minus o dobândă, care urmează să fie negociată. Nomura urmează să-şi recupereze suma de 100 de lei de la CNAS după un an, dar ca o garanţie că acest lucru se va realiza, Nomura ia dobânda anticipat de la farmacii pe doi ani. Şeful CNAS explică faptul că dacă plăteşte la timp, Nomura dă înapoi banii farmaciilor după un an pentru al doilea an plătit anticipat.
"Propunerea cu care au venit (cei de la Nomura - n. red.) a fost de infuzie de capital de câteva sute de milioane, adică linie de credit pe care o rostogolim timp de cinci ani, timp în care sperăm că România va ieşi din criză. O infuzie de 500 de milioane de euro la ora actuală este o gură de oxigen pentru întreaga piaţă pentru că pe noi ne lasă să ne reglăm cu restul furnizorilor (spitale, medici de familie etc. - n. red.), iar producătorii şi distribuitorii îşi capată banii", a mai spus Duţă.
El a adăugat că propunerea Nomura nu presupune o scrisoare de garanţie guvernamentală, plata de penalităţi sau dobânzi din partea CNAS.
"Mie mi s-a părut că este o propunere care avantajează ambii jucători din piaţă, pentru că la ora actuală există nenumărate cereri de cedări de creanţe de către piaţă", a mai spus Duţă, care a precizat că mecanismul de factoring nu este obligatoriu să fie făcut cu Nomura şi că aşteaptă şi alte bănci pentru oferte. Potrivit informaţiilor oferite, factoringul nu va fi un mecanism obligatoriu, "nu implică CNAS cu nimic pentru că CNAS nu intervine în piaţă să aleagă acest jucător de factoring ". "Noi nu facem decât să aşteptăm propunerile celor care sunt interesaţi de aceste mecanism pentru că este nevoie de o instituţie financiară foarte puternică fiind vorba de sute de milioane de euro", a continuat Duţă.
Nu este prima dată când se discută despre factoring la farmacii în sistemul sanitar, existând intenţii în acest sens încă de anul trecut, când fostul ministru al sănătăţii Ion Bazac încerca un credit de acest fel în sistem. "Am mai avut şi alte oferte (de factoring - n.red.), dar care îmi cereau garanţii de stat, dobânzi din partea Casei Naţionale, iar practic aş fi afectat bugetul de stat. Propunerea cu care au venit ei este că nu se afectează deficitul bugetar. Eu cheltuiesc tot atâţia bani cât îmi dă voie Ministerul de Finanţe", a spus Duţă.

Noi reglementări la medicamente

De la 1 iulie, CNAS a introdus pentru produsele decontate în proporţie de 50% şi 90% o nouă modalitate de compensare pe care acum vor să o extindă şi la medicamentele gratuite.
Practic, pentru sistemul implementat de la 1 iulie, CNAS a ales un produs care corespunde dozei zilnice necesare pe care îl decontează. Pentru medicamentele din aceeaşi clasă, dar cu preţuri mai mari, diferenţa este suportată de pacienţi. Decizia a fost motivată de creş­terea extrem de puternică a consumului de medica­mente scumpe, iar, potrivit lui Duţă, după prima lună costurile cu medicamentele au început să scadă cu 20%.
"Încet-încet se va schimba şi comportamentul prescriptorilor", este de părere şeful CNAS.
Duţă are în vedere extinderea acestei măsuri şi pentru medicamentele gratuite, adică pentru cele care tratează afecţiuni extrem de grave precum cancerul, dar şi implementarea unui mecanism care se numeşte "cost-volum-rezultat".
El dă exemplul unui produs folosit în tratamentul cancerului pentru care preţul în funcţie de producător este şi de nouă ori mai mare decât cea mai ieftină variantă.
De asemenea, el vrea negocieri cu producătorii prin care aceştia să se angajeze la obţinerea unui anumit rezultat, de exemplu creşterea duratei de viaţă pentru un anumit grup de persoane. Dacă un producător primeşte spre exemplu 100 de lei pentru tratamentul a 100 de pacienţi el trebuie să garanteze că acei pacienţi vor trăi între unu şi trei ani. În caz contrar va fi penalizat şi va primi mai puţin, 90 de lei.
"Până acum se forţa intrarea cât mai multor pacienţi în aceste programe şi creşterea consumului de medicamente scumpe, dar rezultatele nu erau cele care garantau că vor fi", mai spune Duţă.

2011, cel mai târziu 2012 va fi gata sistemul informatic

Existenţa unui sistem informatic ce va permite identificarea pacientului cu ajutorul unui card, istoricul medical şi plăţile contribuţiilor va deveni operaţională integral la sfârşitul lui 2011, probabil 2012. Sistemul are mai multe componente, iar pentru unele dintre acestea este necesară accesarea de fonduri europene.

Tragedia de la Giuleşti, o pată care nu se va şterge niciodată

"Tragedia de la Giuleşti cred că este o pată asupra sistemului sanitar care nu se va şterge niciodată. Ce s-a întâmplat reprezintă o gravă eroare a celor care lucrează acolo", spune Duţă referindu-se la incendiul de la Maternitatea Giuleşti în urma căruia au murit cinci nou-născuţi şi alţi şase sunt în stare gravă.
În prezent, majoritatea spitalelor din România au fost descentralizate, adică au fost trecute în adminis­tra­rea primăriilor, însă ele îşi păstrează relaţia contrac­tuală cu CNAS prin care instituţia decontează produse şi servicii. Cu toate acestea, CNAS nu poate controla modul în care sunt cheltuiţi aceşti bani, situaţie pe care Duţă o caracterizează ca fiind aberantă.
"Controlul din punct de vedere legal este făcut de direcţiile sanitare. (...) Eu am militat întotdeauna pentru întărirea acestei instituţii (CNAS - n. red.)", a mai spus Duţă.
Întrebat de ZF dacă un control al Casei asupra fondurilor cheltuite ar fi evitat astfel de situaţii, Duţă a răspuns că este "mult spus".