Când se vor vedea efectele celor 1,3 miliarde de euro intrate în agricultură anul trecut?

Fermierii şi autorităţile locale au primit anul trecut 1,3 miliarde de euro pentru dezvoltarea exploataţiilor agricole şi a satelor, po­tri­vit datelor furnizate ZF de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), autoritate care gestionează fonduri pentru agricultură de circa 8 mld. euro în perioada 2007-2013.
"Per total, abia peste 3-4 ani vom vedea efectul investiţiilor în dezvoltarea agriculturii, dar începând cu acest an, se vor vedea banii investiţi în maşini şi utilaje", spune Adrian Rădulescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii.
Fermierii care au depus proiecte pentru modernizarea exploataţiilor agricole au reuşit să atragă cea mai mare sumă, 182,3 milioane de euro, locul doi fiind ocupat de autorităţile locale care au primit, pentru renovarea, dezvoltarea satelor şi îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală, 74 de milioane de euro. 70% din fondurile Pro­gra­mului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) au fost atrase de zonele defavorizate şi de fermieri care au investit în agro-mediu.
"Este loc de mai bine, dacă ne gândim că avem de atras 12 mld. euro în perioada urmă­toare. Multe fonduri care au mers în modernizarea satelor încep să se concretizeze, efectele se văd deja. Trebuie însă pus accentul pe proiecte în mediul privat. Aici trebuie simplificată birocraţia, sistemul de contestaţii pentru licitaţii şi multe alte lucruri care încetinesc ritmul de accesare a banilor", este de părere Gheorghe Flutur, fost ministru al agriculturii, actual preşedinte al Consiliului Judeţean Su­ceava şi vicepreşedinte al PDL.
Flutur crede că prioritare sunt însă înfiin­ţa­rea de ferme şi, mai ales, de centre de colectare a produselor agricole.
"Mai avem puţin timp şi trebuie să atragem mult mai mulţi bani în acest an. Autorităţile trebuie să găsească anumite căi pentru a-i determina pe fermieri să se asocieze benevol pentru ca să fie exploatate cele circa două milioane de hectare de teren nelucrat. Sunt fabrici de lapte şi de carne care nu au materie primă. Trebuie închis cercul prin progrese în zootehnie şi pe segmental centrelor de colectare a produselor agricole", susţine Flutur. Ministerul Agriculturii spune că anul acesta ritmul de accesare a fondurilor europene se va accentua, alte circa două miliarde de euro, valoarea proiectelor aprobate şi contractate, fiind în aşteptare de cofinanţare. Un semnal pozitiv vine şi din partea băncilor, "care se îndreaptă acum spre agricultură, după ce investiţiile în imobiliare, principalele beneficiare de credite în anii trecuţi, sunt în stand-by", după cum spune Rădulescu.
Cumulat cu plăţile directe la hectar, pe care le primesc fermierii posesori de teren agricol, care s-au ridicat la circa 600 de milioane anul trecut, România ocupă locul opt în Europa în funcţie de fondurile europene atrase, după Franţa, Germania sau Italia, potrivit datelor direcţiei generale pentru Politica Agricolă Comună a Comisiei Europene, citate de Mediafax.
Franţa a primit în total 9,9 mld. euro ca fonduri agricole în 2009, Spania 7,3 mld. euro, Germania 6,9 mld. euro, iar Italia 6,1 mld. euro. Diferenţa poate este dată însă şi de faptul că toate aceste ţări primesc subvenţii directe la hectar de peste trei ori mai mari ca România. Fermierii români au primit anul trecut 71,2 euro la hectar de la UE. "În 2-3 ani aceste fonduri vor duce agricultura la 9% din PIB. Este însă foarte important cum o iau celelalte ramuri din loc, pentru că normal ar fi ca sectoarele celelalte să crească, iar agricultura să scadă, să nu mai fim doar o ţară agricolă", crede secretarul de stat al Ministerului Agriculturii.