Gheţea, ARB: Dacă nu se modifică legea, creăm o stare de procesomanie

Autor: Liviu Chiru 25.08.2010

Disputele legate de posibilele interpretări ale Ordonanţei de Urgenţă nr. 50 din iunie privind creditele pentru consumatori, în special în privinţa resetării dobânzilor, arată că forma actuală are lacune şi trebuie modificată, altfel există riscul instalării unei stări de "procesomanie" la nivel naţional, spune Radu Gheţea (desen), preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) şi al CEC Bank.
Principalele controverse sunt legate de aplicarea prevederilor ordonanţei în cazul creditelor acordate în trecut cu dobândă variabilă, indexată la un indice intern al băncii (aşa-numita dobândă de referinţă, care măsoară costurile de refinanţare ale instituţiei). Majoritatea juriştilor din bănci consideră că în forma actuală, ordonanţa obligă banca să menţină marja stipulată în contract, dar să o aplice unui indicator independent - Robor la lei sau Euribor la euro - renunţându-se astfel la indicatorii interni, care au valori semnificativ mai mari. Aceasta ar conduce la o scădere considerabilă a costurilor pentru clienţi, iar foarte mulţi încearcă acum să profite de această oportunitate.
"Ce mi se pare deosebit de periculos în acest moment este interpretarea care să dă în diverse ocazii, de către unele persoane şi chiar de presă. Asta spune că ordonanţa are lacune, care trebuie corectate, tocmai ca să nu ajungem la procese, amenzi. Vrem să creăm o stare de procesomanie în toată România?", afirmă Gheţea. ARB a purtat numeroase discuţii cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), instituţia care a promovat această ordonanţă, însă până acum nu a avut o poziţie publică.
În mod paradoxal, poziţia băncilor comerciale a fost apărată chiar de către Banca Naţională, prin vocea şefului Supravegherii, Nicolae Cinteză, care se teme că reducerea dobânzilor ca efect al noilor reglementări va conduce la pierderi importante pentru majoritatea jucătorilor.
Reacţia lui Gheţea vine după ce Constantin Cerbulescu, preşedintele ANPC, a venit cu precizări la textul ordonanţei, prin care a lămurit că băncile pot găsi formule prin care să menţină costul creditelor în derulare la nivelul din iunie, urmând ca ulterior acesta să fluctueze în funcţie de indicatorii de referinţă. Tot el a arătat însă că agrearea noii formule de calcul este subiect de negociere între client şi bancă, iar dacă nu se ajunge la o înţelegere, clientul poate să se adrese instanţei de judecată.
"Ordonanţa de urgenţă şi directiva europeană pe care o transpune (nr. 48/2008 - n. red.) nu au fost făcute pentru reducerea dobânzilor, ci pentru crearea unui mediu concurenţial corect. Nu am sentimentul că toţi clienţii vor începe procese pentru scăderea dobânzilor. E ca şi cum s-ar duce să dea în judecată magazinul X pentru că are un preţ prea mare la televizoare. Dobânzile depind de piaţă", spune Gheţea. Din experienţa internă a CEC Bank, Gheţea spune că deşi clienţii au fost notificaţi în scris în privinţa modificării contractelor de credit, doar foarte puţini au venit în agenţii pentru a semna actele adiţionale, probabil din cauza suprapunerii cu perioada de concedii.
Omul de afaceri Dan Şucu, proprietarul producătorului de mobilier Mobexpert, spunea în cadrul dezbaterii "ZF Expert" organizată la începutul săptămânii că băncile refuză să "împartă povara crizei": în timp ce majoritatea firmelor şi-au redus preţurile pentru a proteja puterea de cumpărare a clienţilor lor, dobânzile la credite au urcat. ZF a invitat la dezbatere şi bancheri pentru a asigura un echilibru al discuţiilor, însă aceştia au contramandat în ultima clipă.
Principala prevedere pentru care Şucu consideră oportună Ordonanţa 50 este eliminarea comisionului de rambursare anticipată, ceea ce ar trebui să dea mai multă libertate clienţilor să iasă din contractele de credit când consideră costurile prea mari. Iniţial bancherii au fost mai vocali în privinţa eliminării comisionului de rambursare pentru creditele în derulare (prevedere care excede legislaţia europeană), însă aceasta a căzut acum în planul doi.