David, Hidroelectrica: CEZ nu e un model. Nici ei nu sperau să ajungă aşa departe, dar noi dormeam

Mihai David, directorul general al Hidroelectrica, cel mai mare producător local de energie, care se ocupă şi de înfiinţarea Hidro­enegetica, spune că România are nevoie de două companii energetice puternice care să se poată bate de la egal la egal cu tot felul de "republici" aşa cum sunt CEZ (Cehia), E.ON (Germania), Enel (Italia), grupuri care au reuşit să-şi construiască prezenţe semnificative pe plan local.
David, om-cheie în structura actuală a sistemului energetic, a avut recent un schimb de replici destul de dur cu un reprezentant al Petrom, cea mai mare companie locală, care a culminat cu fraza "Să nu lăsăm România să ajungă o republică a OMV". Şeful Hidroelectrica îşi menţine această părere şi spune că grupuri precum CEZ, care sunt adesea date ca exemplu pentru piaţa locală, nu sunt un model în sine, ci au ajuns aşa pentru că au beneficiat de un context favorabil. "Nici ei nu spe­rau să ajungă aşa departe. Au intrat ca în brânză când noi dormeam. Acum ne-am trezit."
Deşi mult întârziat, David spune că planul reorganizării sistemului energetic trebuie să depăşească gradul de politizare excesivă pentru că acum a venit scadenţa ultimilor 20 de ani în care nu s-a făcut mare lucru.
"Din cauza politizării excesive plătim acum tot ce nu s-a întâmplat în ultimii 20 de ani. Am pră­pădit sute de milioane de euro fără nicio viziune, iar acum a venit scadenţa. Acum sunt eliminate sub­venţiile pentru minerit, acum trebuie să ne ali­niem la investiţiile de mediu pentru că termenele au început să expire. Sectorul termo este în con­tinuare cel mai mare din România, iar acest lucru este o vulnerabilitate enormă. Acum au cam înce­put să expire toate termenele şi din păcate timingul este foarte prost pe fondul crizei", spune David.

16 procese împotriva giganţilor

Ideea restructurării sistemului energetic nu mai este de mult o noutate în contextul în care în ultimii ani au fost anunţate mai multe idei de reorganizare, dar niciuna nu a fost pusă în practică. Dacă iniţial era gândită o singură mare companie, un aşa-zis campion local, ulterior, fără prea multe explicaţii, s-a trecut la înfiinţarea a două companii. Deşi acestea ar fi trebuit să intre în funcţiune de la începutul acestui an, mai târziu s-a dat ca termen luna iulie. Nici acest termen nu mai poate fi însă ţinut, noua data fiind stabilită pentru începutul anului viitor. David spune că totuşi toate deciziile de reorganizare s-au luat pe baza unor studii de sute de pagini în care au fost analizate zeci de scenarii, cel pe care se merge acum fiind dintre cele mai bune. "Sperăm că de la începutul anului viitor cele două companii să fie funcţionale astfel încât să poată începe un exerciţiu financiar complet. Avem 16 procese intentate împotriva reorganizării, aceasta fiind principala cauză a întârzierilor. Electra şi Hidroenergetica se vor face în aceeaşi zi pentru că ambele vor lua părţi din Hidroelectrica. Noi ţinem în loc un proces de însănătoşire a siste­mului energetic cu aceste procese", explică David. Din Electra vor face parte complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Craiova, Nuclear­electrica, Societatea Naţională a Lignitului Olte­nia, sucursalele Hidroelectrica de la Râmnicu Vâl­cea, Sibiu, Târgu Jiu şi Hidroserv Râmnicu Vâlcea.
Hidroenergetica va cuprinde Electrocentrale Deva, Electrocentrale Bucureşti, sucursalele Termo­electrica Paroşeni şi Termoserv Paroşeni, sucursalele Hidroelectrica de la Bistriţa, Buzău, Cluj, Curtea de Argeş, Haţeg, Porţile de Fier, Oradea, Sebeş şi Slatina.
În Hidroenergetica vor fi integrate şi filialele Hidroelectrica Hidroserv Bistriţa, Hidroserv Sla­tina, Hidroserv Porţile de Fier, Hidroserv Curtea de Argeş, Hidroserv Sebeş, Hidroserv Ha­ţeg şi Hidro­serv Cluj, precum şi o parte din Compania Naţională a Huilei (CNH), care va fi restructurată.

Fără CNH la început

David spune că totuşi CNH nu va face parte din Hidroenegetica în primă fază, aceasta urmând să fie integrată pe parcursul anului 2011. "Documentele sunt făcute fără CNH. Din punct de vedere economic nu mai avem nevoie de atâta cărbune. Anul acesta trebuie să luăm o de­cizie pentru că toate borcanele sparte se plătesc acum. Din 7 mine este posibil să mai rămână patru. În octombrie vom lua o decizie clară", explică David.
Redimensionarea producţiei de cărbuni vine ca urmare a unui excedent de unităţi de producţie bazate pe acest tip de combustibil care sunt acum pe piaţa locală. În prezent, cam 50% din toată energia din România vine din surse termo, în ultimii 20 de ani nefiind pusă în funcţiune nicio unitate nouă.
"Capacităţile învechite pe gaze trebuie înlocuite cu capacităţi noi şi flexibile, di­mensionate la realităţile de azi. Nu avem nevoie de nu ştiu câte grupuri pe lignit, iar pe huilă cred că ar trebui să mai existe maximum 600 MW. Acum se face o ana­liză a pieţei care va pregăti strategia energetică pen­tru anul 2035, iar la final ar trebui să avem mixul energetic optim şi să ştim câţi MW vechi vor fi închişi şi câţi noi vor fi puşi în picioare."
Şeful Hidroelectrica spune că în lipsa acestor măsuri viitorul sectorului termo din România este sumbru. "În maxim 6-7 ani trebuie înlocuit tot ceea ce acum merge pe gaze. Peste 50% din termo­centrale trebuie închise. În patru luni trebuie să avem nişte concluzii coerente." El crede că mixul energetic ar trebui să fie format din surse hidro, nucleare şi gaze.

Hidroenergetica - 4 miliarde de euro

În ceea ce priveşte investiţiile de care are nevoie Hidroenergetica, David le estimează undeva la 3-4 miliarde de euro pe un interval de cinci ani. Banii vor veni mai ales din parteneriate public-private, în care investitorii nu vor deţine mai mult de 50% din proiectele în care se vor implica, de la bănci, dar şi din fonduri proprii.
"Pe partea de cărbuni, vom închide termo­centrala de la Deva, iar la Paroşeni vom construi un grup nou care împreună cu cel existent va ajunge la 600 MW. În următorii cinci ani vrem să punem în funcţiune 1.000 MW în centrale pe cursul apei şi minimum 500 MW în centrale de pompaj", enumeră David câteva dintre planurile pe care le are pentru Hidroenergetica spunând că deja pentru 6 proiecte pe partea hidro se află în discuţii cu mai mulţi parteneri.
"Acum, Hidroenergetica are o valoare de piaţă de circa 4 miliarde de euro şi estimez că după ce toate aceste planuri se vor concretiza valoarea va creşte cu circa 30%. Când va fi integrată şi CNH Hidroenergetica va avea circa 18.000 de angajaţi", spune David. Potrivit acestuia compania va fi pe "zero plus" în primul an de funcţionare, urmând ca în 2012 să fie listată pe Bursă.
Gigant la a doua centrală nucleară
În contextul în care şeful Hidroelectrica spune că energia nucleară este chiar mai ieftină în unele cazuri decât cea hidro, Hidroenergetica va parti­cipa la construirea celei de-a doua centrale nu­cleare.
"Hidroenergetica va participa la realizarea celei de-a doua centrale nucleare. Nu vom inter­veni în procesul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă în contextul în care statul reprezentat de Nuclear­electrica îşi va diminua participaţia." În prezent, statul deţine 51% din proiectul de 4 miliarde de euro al celor două reactoare noi de la Cernavodă, dar a anunţat că-şi va diminua această participaţie pentru că nu poate să şi-o susţină.
David nu exclude nici intrarea companiei pe partea de producere de energie din surse regene­rabile cum ar fi parcurile eoliene, dar în primă fază Hidroenergetica se va axa pe contractele de echi­librare. De exemplu, în perioadele în care vântul nu bate, pentru a nu fi perturbată funcţio­narea sistemului energetic, producătorii de energie care intră rapid în funcţiune pot umple aceste go­luri. Aceste servicii se numesc servicii de echi­librare.

CEZ nu este un model

De multe ori, ideea de a construi unu sau doi campioni energetici a fost comparată cu reuşita statului ceh de a forma CEZ, un grup care a de­venit printre cele mai puternice la nivel european.
"CEZ nu este un model. Eu nu cred într-un rol în Europa, ci în zona Balcanilor. Nici ei, când au pornit la drum, nu au sperat să ajungă atât de departe. Au intrat ca în brânză când noi dormeam. Acum ne-am trezit. Pe vremea când aceste grupuri făceau achiziţii în România, noi aveam alte priorităţi dacă se puteau numi aşa. De fapt nu au fost niciodată priorităţi", spune David. Rând pe rând marile grupuri străine au intrat pe piaţa locală şi au cumpărat bucăţi din sistemul energetic, construindu-şi astfel prezenţe puternice. Deşi până acum câţiva ani privatizările trebuiau să meargă mai departe, ulterior viziunea statului s-a schim­bat, fiind lansată ideea construirii unor companii puternice româneşti. Schimbarea de optică a venit şi în contextul în care nemulţumirile legate de modul în care au fost realizate procesele de privatizare au escaladat. În multe cazuri de privatizări, primul impact a fost cel al concedierilor a zeci de mii de oameni, dar de cele mai multe ori serviciile cum ar fi distribuţia de energie electrică nu au înregistrat îmbunătăţiri. Sunt însă şi excepţii, cum este de altfel chiar cazul CEZ, care s-a lansat într-o serie de proiecte majore de investiţii mai ales pe partea de producţie de energie.
David spune că dezvoltarea celor două companii energetice în regiune se va face prin două modalităţi: prin exportul de energie şi prin producţia de energie în alte ţări.
"Ne uităm deja la un proiect în regiune de vreo 400 MW pe gaze pentru care concurenţa este extrem de dură", a mai precizat David fără a da detalii suplimentare.

Ce spune Mihai David despre

Energia după 1989: Din cauza politizării excesive plătim acum tot ce nu s-a întâmplat în ultimii 20 de ani. Am prăpădit sute de milioane de euro fără nicio viziune, iar acum a venit scadenţa. Acum au cam început să expire toate termenele şi din păcate timingul este foarte prost pe fondul crizei.
Piedici în calea giganţilor energetici: Avem 16 procese intentate împotriva reorganizării, aceasta fiind principala cauză a întârzierilor. Electra şi Hidroenergetica se vor face în aceeaşi zi pentru că ambele vor lua părţi din Hidroelectrica. Noi ţinem în loc un proces de însănătoşire a sistemului energetic cu aceste procese.
Viitorul CNH: Documentele sunt făcute fără CNH. Din punct de vedere economic nu mai avem nevoie de atâta cărbune. Anul acesta trebuie să luăm o decizie pentru că toate borcanele sparte se plătesc acum. Din 7 mine este posibil să mai rămână patru. În octombrie vom lua o decizie clară.
Valoarea de piaţă a Hidroenergetica: Acum, Hidroenergetica are o valoare de piaţă de circa
4 miliarde de euro şi estimez că după ce toate aceste planuri se vor concretiza valoarea va creşte cu circa 30%. Când va fi integrată şi CNH, Hidroenergetica va avea circa 18.000 de angajaţi.