Şapte mituri despre România. Ce calităţi şi defecte cred românii că au
"Ca o consolare pentru faptul că suntem lipsiţi, în general, de
seriozitate, de acribie, de mândria lucrului bine făcut, sau
dintr-o profundă frustrare, ca o justificare pentru lipsa de
pragmatism pe seama căreia românul tinde să-şi pună eşecurile",
s-au născut aceste mituri despre România, consideră Catrinel Pleşu,
directorul Centrului Naţional al Cărţii.
Catrinel Pleşu pleacă în aceste aprecieri de la sintagma "românul
s-a născut poet", ca fiind printre cel mai des folosite mituri
dintre cele pe care BUSINESS Magazin şi-a propus să le dezbată.
Până la urmă, nu e nimic rău în a fi poet şi chiar n-ar fi nimic
rău în a fi grânarul Europei. Problema apare atunci când vorba în
cauză îşi pierde esenţa şi devine un fel de proverb, o vorbă de duh
spusă ca să umple o conversaţie sau ca să scuze o greşeală. Aşadar,
ne reprezintă, ne onorează sau ne acuză faptul că românii se
consideră frumoşi, inteligenţi, ospitalieri? Sunt în România cele
mai frumoase femei din lume şi cei mai buni croitori şi ingineri
software? Până la urmă, fiecare popor are părerile lui, mai mult
sau mai puţin măgulitoare, la adresa cetăţenilor săi. Fiecare naţie
consideră că are cele mai frumoase femei şi fiecare popor vorbeşte
despre plăcerea de a primi oaspeţi.
În valoare absolută, cele mai multe dintre aceste ziceri despre
România sunt adevărate - românii sunt plăcuţi la înfăţişare, scriu
poezie, omenesc oaspeţii şi aşa mai departe, dar totul e în regulă
atât timp cât nu ne comparăm cu alţii, după cum spune Paul
Mărăşoiu, unul dintre analiştii intervievaţi pentru acest articol:
"De ce credem că am fi noi mai ospitalieri decât japonezii,
croaţii, marocanii sau eschimoşii? Fiecare dintre noi, ca indivizi
sau ca naţiune, avem propria proiecţie a imaginii despre noi
înşine. Important este ca aceeaşi percepţie să o aibă şi cei din
exterior, esenţial este ca evaluarea acestora să fie similară celei
la care noi ne raportăm mental. În general noi, ca români, avem
tendinţa de a ne asuma merite care nu ne aparţin în mod direct
şi ne vedem mai frumoşi, mai isteţi nativ, mai înzestraţi de mama
natură, dar niciodată mai punctuali, mai serioşi, mai
conştiincioşi".
Odată ieşiţi "în lume", calităţile pe care şi le atribuie românii
devin în mare parte cu adevărat mituri. Adică, aşa cum spune
DEX-ul, "povestire de origine populară, cu conţinut fabulos, care
explică în mod alegoric originea lumii, fenomenele naturii şi viaţa
socială".
România, grânarul Europei
Caracterizarea României drept grânar al Europei se trage,
potrivit profesorului Ioan Nicolae Alecu din cadrul Universităţii
de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară (USAMV) din Bucureşti,
"de la o întâmplare din 1938".
În acel an, povesteşte Alecu, s-a produs o criză mondială a
grâului, ca urmare a condiţiilor meteorologice nefavorabile, iar
România a făcut atunci cel mai mare export de grâu din istoria sa
de până atunci: peste trei milioane de tone de grâu.
"Problema a fost însă că a fost exploatat aproape tot grâul, iar
ţara s-a confruntat cu o criză a pâinii", spune Alecu. Nici măcar
acest efort nu poate fi suficient pentru a sta la baza mitului de
"grânar al Europei", pentru că în 1938 producţia medie la hectar a
fost de 700 kg de grâu, iar vecinii bulgari au obţinut o cantitate
dublă (1.440 kg). "Ei au fost însă mai raţionali şi nu şi-au
exportat toată pâinea", spune profesorul.
"În acest moment nu numai că România nu are nicio şansă să devină
grânarul Europei, dar agricultura este sortită pieirii", susţine
Ioan Niculae, preşedintele InterAgro şi unul dintre cei mai mari
proprietari de teren din România. În prezent, domeniul agricol din
România este puternic fragmentat: 1,1 milioane de proprietari deţin
9,65 milioane de hectare de teren arabil, în jur de 900.000 de
fermieri deţinând circa două milioane de hectare şi având
proprietăţi mici, majoritatea lucrate cu metode depăşite, în mod
ineficient.
Românii sunt inteligenţi
Ultimii cinci ani au adus peste un milion de absolvenţi de
facultate. 2.500 de tineri studiază la cele mai prestigioase
universităţi din SUA. 97,6% dintre românii adulţi sunt alfabetizaţi
şi participăm anual la cel puţin 15 concursuri internaţionale pe
discipline, atât la seniori, cât şi la juniori, cu loturi care
însumează 90-100 de elevi. 90% dintre aceştia se întorc acasă cu
medalii. Sunt date brute, dar care, la o primă vedere, ar trebui să
confirme o idee măgulitoare care a circulat de-a lungul timpului
despre România - acela că ar fi locuită de oameni inteligenţi, cu
abilităţi intelectuale superioare altor naţii. Partea mai puţin
bună este că puţini dintre cei plecaţi în străinătate vor să se mai
întoarcă în ţară. Mai mult decât atât, nici angajatorii români nu
sunt foarte activi în a-i atrage înapoi acasă, în condiţiile în
care toţi spun că îi interesează mai degrabă experienţa practică
decât pregătirea teoretică temeinică. Pe de altă parte, angajatorii
din străinătate importă cu plăcere "minţile" românilor, cel mai
adesea derulând campanii ample de recrutare, în special în rândul
medicilor, inginerilor şi programatorilor IT. Asta şi pentru că,
dincolo de inteligenţă, românii mai au un atu pe care străinii îl
caută atunci când fac angajări: capacitatea mare, dezvoltată în
secole, de adaptare la mediu.
Românul este ospitalier
Cuvântul "ospitalier" vine din franceză şi se referă la un
individ "care primeşte bucuros oaspeţi; care este amabil, primitor
cu oaspeţii" sau la o casă, un oraş, o ţară "în care eşti bine
primit, în care te simţi bine; care oferă ospitalitate".
"Românii sunt ospitalieri când primesc oaspeţi acasă, iar această
trăsătură este relevată ca una dintre valorile şi reperele vieţii
rurale şi mai puţin ca una ale mediului urban. Iar în contextul în
care România este ţara cu cea mai mare comunitate rurală a Europei,
am putea spune că suntem un popor extrem de ospitalier, dar doar la
nivelul contactelor individuale şi ale familiei", explică Paul
Mărăşoiu, preşedinte al firmei de consultanţă în domeniul
ospitalităţii Peacock Hotels.
Românii nu se pot servi deocamdată de ospitalitatea lor pentru a
face afaceri - aşa cum fac portughezii, elveţienii, indienii sau
suedezii, cetăţeni consideraţi de către mai multe clasamente cei
mai primitori din lume.
Tourism Review plasează România în topul celor mai ieftine zece
ţări din Europa (alături de Bulgaria, Macedonia, Albania şi
Polonia), apreciind că ţara noastră este un loc frumos de
pelerinaj, "unde poţi dormi ieftin în casele oamenilor, care îţi
dau mâncare organică la preţ redus şi te lasă să bei cât poţi apă
proaspătă din fântână şi se bucură că îţi place vinul lor făcut în
casă". Mărăşoiu este unul dintre puţinii consultanţi din piaţa
hotelieră care s-a identificat încă de la început cu industria
ospitalităţii, traducând asta prin faptul că se ocupa atât de piaţa
hotelieră, dar şi de piaţa de evenimente, de organizarea de
incentives, de dezvoltarea turismului rural. Dezvoltarea
ospitalităţii ca industrie a însemnat tocmai extrapolarea
ospitalităţii românilor, crede Mărăşoiu, deoarece românii au
"capacitatea de a se comporta normal, de a comunica fluent şi de a
dezvolta şi menţine relaţii umane". Ospitalitatea ca industrie nu
s-a dezvoltat însă chiar atât de bine în România şi din cauza
faptului că ţara nu a atras tradiţional decât puţini turişti
străini, iar turismul intern şi-a pierdut din avânt mai ales odată
cu boom-ul economic, care a trimis românii în concediu afară. -
Românul s-a născut poet
Vorba că "românul s-a născut poet" îi aparţine lui Vasile Alecsandri şi marchează, neoficial, apariţia unor generaţii de scriitori care au construit literatura românească. Tendinţa de recunoaştere a scriitorilor români este în creştere, apreciază unanim scriitorii şi criticii intervievaţi de BUSINESS Magazin, şi asta din mai multe motive. Unul ar fi primul Premiu Nobel pentru Literatură câştigat de un scriitor român - anul trecut, de Herta Müller (foto). Până la urmă, cu greu se pot găsi instrumente de măsurare a talentului unui popor, iar premiul Nobel poate fi sau nu un criteriu, după cum spune criticul literar Alex Goldiş. "Nu, nu cred că românii sunt mai talentaţi, dar cred că sunt la fel de talentaţi ca alte popoare care şi-au creat o literatură scrisă destul de târziu şi care au avut nevoie de apariţia unui mare poet pentru a-şi fixa limba literară", crede Matei Vişniec, unul dintre cei mai importanţi dramaturgi contemporani. Vişniec este stabilit în Franţa şi scrie în special în limba franceză, făcând parte dintr-o elită a scriitorilor români care trăiesc şi creează în afara ţării, de cele mai multe ori în altă limbă decât româna. În România nu există scriitori cu carte de muncă, iar în Uniunea Scriitorilor sunt acum 2.400 de membri activi, care trimit anual la Uniune cam 300 de volume originale pentru premii. Numărul de scrieri (între care predomină poezia) e "normal" pentru populaţia României, consideră Horia Gârbea, preşedintele Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, filială a Uniunii Scriitorilor, însă numărul de amatori în continuă creştere ar putea spune şi altceva despre viitorul literar al României. În plus, internetul devine un concurent serios în exprimarea poetică.
Româncele, cele mai frumoase
"Fetele din România au grijă de felul în care arată, uneori cu prea
multă atenţie. Încă de tinere, sunt preocupate de aspectul fizic şi
merg în saloane de înfrumuseţare", scrie Peter Finch pe unul din
blogurile despre femeile din Europa. Totuşi, românii se află pe
penultimul loc într-un studiu realizat în 13 ţări din Europa de
Sud-Est în funcţie de câţi bani sunt cheltuiţi anual pe produse
cosmetice şi de îngrijire personală. Astfel, româncele alocă 32 de
euro anual pentru cosmetice, adică mai puţin de trei euro pe lună,
potrivit unor date furnizate de compania L'Oréal. Ca să vedem cât
sunt de frumoase româncele, am discutat şi cu chirurgii esteticieni
pentru a afla cât de des şi mai ales cât de complexe sunt
intervenţiile pe care le suferă. Doctorul Vâlcu Marek susţine că
este dificil să estimăm dacă numărul de operaţii estetice din
România este mai ridicat decât cel din alte ţări, dar, în opinia
sa, 80% dintre românce şi-ar face o operaţie. Dincolo de aceste
păreri, statistica ultimilor zece ani arată că în cadrul
concursului Miss World, la care participă anual cele mai frumoase
femei din ţările lumii, România a obţinut o singură dată o poziţie
importantă, respectiv locul doi în 2006, prin sătmăreanca Ioana
Boitor (foto). În restul ediţiilor, ţara noastră nu a reuşit să
aibă nici măcar o concurentă printre finaliste. "Este normal să-i
sară în ochi străinului femeia din România prin simplul fapt că nu
e obişnuit cu stilul de aici", conchide sociologul Mircea Kivu,
explicând astfel percepţia subiectivă a străinilor, precum Peter
din debutul articolului.
Croitorul Europei
România a fost, la un moment dat, cel mai mare croitor al Europei.
Era anul 2004, iar textiliştii români produceau haine în lohn
pentru aproape toate mărcile celebre din Europa. Nimeni nu era
surprins atunci când pe un costum Armani, Versace sau Hugo Boss
scria "made in Romania".
Din 2005 însă, exporturile de textile au început să scadă, iar
astăzi România este mai degrabă croitoraşul cel viteaz al Europei,
care se străduieşte să rămână competitiv, deşi a fost de mult
devansat de alte ţări în care se produce mai ieftin şi care nu au
fost atât de lovite de criză. Eforturile pe care le fac
producătorii locali pentru a recupera terenul pierdut par a fi
vânare de vânt, în condiţiile în care supraimpozitarea şi
fluctuaţiile cursului valutar reprezintă două piedici uriaşe, din
acest punct de vedere. "A fost o perioadă în care România a fost un
croitor pentru Europa, însă acum nu mai este cazul. După cum vedem,
tendinţa care se conturează din ce în ce mai puternic arată că
pentru Europa şi pentru tot restul lumii, croitori sunt şi vor fi
ţările cu foarte mulţi locuitori, precum China, pentru că au forţă
de muncă ieftină, şi ţările care sunt producătoare de bumbac şi
care, implicit, au ţesături mult mai ieftine", spune Gheorghe
Căescu, directorul general de la Iaşitex.