Irlanda „se luptă“ cu Grecia pentru titlul de cea mai riscantă ţară din zona euro în ochii agenţiilor de rating

Agenţia americană de rating Standard&Poor's (S&P) a redus calificativul de credit al Irlandei cu o treaptă, de la AA la AA-, cel mai slab rating de după 1995, scrie BBC News.
Principalul motiv al retrogradării, potrivit S&P, este acela că situaţia finanţelor publice s-ar putea înrăutăţi. Acestea vor fi afectate şi mai mult de costurile tot mai mari pe care statul trebuie să le suporte pentru a susţine sectorul bancar al ţării, care se confruntă cu probleme.
Agenţia estimează că guvernul irlandez va cheltui 90 miliarde de euro pentru a ajuta băncile, cu 10 miliarde de euro mai mult decât se estimase anterior.
Propria agenţie a ţării a caracterizat analiza drept "lipsită de fundamente", arătând că perspectiva S&P ia în calcul un scenariu "extrem de pesimist" al costurilor de recapitalizare a băn­cilor.

Irlanda şi Grecia sunt cele mai riscante
Temerile referitoare la cos­turile finale pe care le pre­supune "curăţarea" bilan­ţurilor băncilor de credite ne­per­for­mante au adus Irlanda înapoi în centrul crizei datoriilor din Europa, ţara fiind considerată a doua cea mai riscantă din zona euro după Grecia, potrivit agenţiei de presă Thomson Reuters.
Prima pe care investitorii o cer pentru a deţine obligaţiuni irlandeze pe 10 ani în detrimentul bundurilor ger­mane considerate mai sigure a crescut constant în ultimele săptămâni, men­ţinându-se la un nivel ridicat. Ieri marja a fost de 327 puncte bază, după ce atin­sese 330 puncte marţi, cel mai ridicat nivel de la declanşarea crizei din Grecia în mai.
Brenda Kelly, analist în cadrul CMC Markets, a declarat că se aşteaptă la o creş­tere a costurilor de finanţare pentru Irlanda în urma deciziei S&P. Deşi statul şi-a atins practic ţinta de 20 miliarde de euro legată de vânzările de titluri pe termen lung pe acest an, decizia S&P ar putea îngreuna eforturile băncilor ţării de a prelungi maturitatea finanţărilor proprii în ultima parte a anului şi de a se desprinde de garanţiile de stat ataşate obligaţiunilor lor.
Agenţiile de evaluare financiară au redus constant ratingul de credit al Irlandei, S&P situându-se la acelaşi nivel cu Fitch din punctul de vedere al ratingului acordat ţării şi cu un punct sub cel al Moody's.
S&P anticipează acum că datoria netă guvernamentală a Irlandei va urca până la 113% din PIB în 2010.
Aceasta ar reprezenta o creştere substanţială faţă de nivelul de 64% înre­gistrat anul tre­cut. De asemenea, nivelul ar fi cel mai ri­dicat din zona euro şi cu mult peste proiecţiile agenţiei referitoare la da­toriile Spaniei (65%) şi Belgiei (98%).

Viitorul nu sună bine
Perspectiva S&P este una negativă, sugerând că ratingul ţării ar putea suferi o nouă retrogradare în cazul în care costurile susţinerii băncilor vor creşte sau procesul de redresare economică va încetini, a avertizat S&P.
Un rating mai scăzut ar duce la o majorare a costurilor de finanţare de pe pieţe pentru guvern.
Economia irlandeză a fost profund afectată de recesiunea generată de criza financiară mondială şi de colapsul pieţei imobiliare.
În acest context, băncile ţării au avut nevoie de injecţii masive de capital din partea guvernului.
Situaţia s-a repercutat negativ şi asupra populaţiei, astfel, rata şomajului a crescut continuu atingând un nivel de 13,3%.
Deficitul bugetar al Irlandei a urcat puternic la 14% din PIB, cel mai ridicat din Europa anul trecut, pe fondul costu­ri­lor mari legate de susţinerea cre­di­to­rului naţionalizat Anglo Irish. Gaura bu­getară ar putea creşte în continuare în cazul în care autorităţile de la Dublin vor injecta încă 10,05 miliarde de euro în sistemul bancar.
Guvernatorul băncii centrale irlandeze declara săptămâna trecută că factura finală pentru Anglo ar putea ajunge între 22 şi 25 miliarde de euro, dar că aceasta nu va urca datoriile până la un nivel ce nu poate fi controlat.
Un purtător de cuvânt al minis­teru­lui de finanţe a decla­rat că Irlanda inten­ţio­nează în con­ti­nuare să-şi aducă defi­citul bugetar sub limita de 3% din PIB impusă de UE până în anul 2014.
În pofida faptului că statul a adoptat măsuri de austeritate, persistă temerile potrivit cărora Irlanda s-ar putea transforma în următoarea Grecie în condiţiile în care criza fiscală a zonei euro continuă, iar una dintre cele mai mari bănci ale ţării a solicitat sprijin suplimentar guvernului. Irlanda a majorat deja taxele şi a redus cheltuielile anul trecut, declarând că intenţionează să includă noi reduceri de cheltuieli în bugetul pe 2011.
Irlanda a ieşit din recesiune în primul trimestru al acestui an, cu o creştere de 2,7% a PIB faţă de perioada octombrie-decembrie 2009, însă an la an economia s-a contractat cu 0,6%.