Demonstraţie de forţă a kazahilor de la Rompetrol: Gândiţi-vă ce s-ar întâmpla dacă am închide rafinăria Petromidia
Kazahii care controlează grupul Rompetrol susţin că statul a avut o atitudine agresivă în demersul de recuperare a datoriilor de 570 mil. euro de la Rompetrol Rafinare (Petromidia) şi că sunt pregătiţi să se apere în cazul în care conflictul va fi dus în justiţie.
Reprezentanţii Rompetrol mai lasă să se înţeleagă că din cauza
acestui tratament considerat neprietenos, şefii grupului de la
Astana (capitala Kazahstanului) iau în calcul chiar varianta
închiderii rafinăriei.
Rompetrol a susţinut ieri o conferinţă de presă în care CFO-ul
grupului, Dmitri Grigoriev, flancat de trei dintre cei mai
puternici avocaţi de business din România (Gheorghe Muşat,
partenerul Muşat şi Asociaţii, Ana Diculescu-Şova, şeful
departamentului de litigii al NNDKP, şi Ştefan Damian, partener al
casei de avocatură Ţuca, Zbârcea şi Asociaţii), a încercat să arate
de ce grupul Rompetrol este o victimă a abuzurilor statului, că
vrea să ajungă la o înţelegere amiabilă cu Ministerul Finanţelor
privind răscumpărarea obligaţiunilor, dar şi că este pregătit să se
apere în justiţie şi chiar să-şi "apere interesele economice"
închizând rafinăria.
Reacţia kazahilor vine după ce săptămâna trecută surse
guvernamentale au declarat că Ministerul Finanţelor are mandat să
negocieze recuperarea întregii sume de la Rompetrol Rafinare şi că
în cazul în care kazahii nu vor accepta, statul va merge în
justiţie invocând faptul că stingerea datoriei se poate face ori
prin achitarea sumei, ori prin conversie în acţiuni, dar nu prin
ambele variante.
"Statul are şi soluţii dure, dar trebuie o acţiune echilibrată,
pentru că sunt unii dintre marii contributori la buget", afirmau
aceleaşi surse, citate de Mediafax.
Reprezentanţii Rompetrol au anunţat Ministerul Finanţelor încă de
la începutul anului privind intenţia de a răscumpăra doar o parte
din obligaţiunile de 570 mil. euro şi de a converti restul
obligaţiunilor în acţiuni, iar ministrul de finanţe, Sebastian
Vlădescu, afirma încă din martie că statul ar putea redeveni
acţionar la Rompetrol Rafinare. Cu toate acestea, abia în ultimele
luni Guvernul a început să depună eforturi serioase pentru
recuperarea banilor, după ce a rămas fără bani la buget şi a fost
nevoit să taie salariile bugetarilor şi să majoreze TVA de la 19%
la 24%. Ordonanţa din septembrie 2003, prin care datoriile istorice
ale Petromidia au fost transformate în acţiuni, oferă puţine
pârghii de acţiune statului, opţiunile aparţinând emitentului.
Ordonanţa a fost semnată de Adrian Năstase, Mihai Tănăsescu şi Dan
Ioan Popescu, iar proprietarul Petromidia era în acel moment Dinu
Patriciu.
Grigoriev: Vom plăti 100 mil. dolari, cât ne-am angajat "Când am
cumpărat grupul Rompetrol în 2007, am analizat documentele legate
de aceste obligaţiuni hibride şi păstrăm aceeaşi concluzie:
obligaţiunile pot fi răscumpărate, convertite sau parţial
convertite. Noi ne-am angajat să respectăm acest contract şi avem
toate opţiunile de partea noastră", a declarat Dmitri Grigoriev,
CFO-ul Rompetrol. El a mai precizat că cele
71 mil. dolari (54 mil. euro) plătite în august statului permit
grupului să păstreze controlul asupra companiei.
"Vom mai plăti dobânzi de 24-25 mil. dolari pentru acest an, deci
totalul plăţilor se va ridica la 100 mil. dolari, cât ne-am angajat
la începutul anului faţă de Ministerul Finanţelor", a mai precizat
Grigoriev.
El a explicat din nou că Rompetrol Rafinare nu are în prezent
lichidităţile necesare pentru a răscumpăra toate obligaţiunile şi
că, din cauza contextului economic nefavorabil, rafinăria merge în
pierdere şi are nevoie de bani de la acţionarul majoritar, grupul
Rompetrol, care la rândul său este finanţat de compania-mamă din
Kazahstan - KazMunaiGaz.
"Din punct de vedere economic ar fi mai bine să închidem rafinăria
din cauza preţului mare al petrolului şi a marjelor negative de
rafinare. E mai economic să importăm produse din China sau Coreea",
a declarat Grigoriev, care a mai spus că închiderea rafinăriei este
luată în calcul de conducerea grupului KazMunaiGaz. "Facem eforturi
mari pentru a opera rafinăria. Cei de la Astana încep să se
gândească cum să se apere în faţa mediului agresiv. Rafinăria va fi
închisă timp de câteva luni în această toamnă pentru revizii,
lucru care se întâmplă o dată la cinci ani, iar piaţa cred că o
simte deja.
Gândiţi-vă ce s-ar întâmpla dacă rafinăria ar fi închisă mai multă
vreme", a avertizat reprezentantul Rompetrol, subliniind că
Rompetrol este în prezent al doilea contributor la bugetul de stat
şi că produce o treime din combustibilii consumaţi în
România.
Totuşi faptul că rafinăria este nerentabilă nu este o noutate
pentru nimeni, Petromidia fiind pe pierdere şi înainte ca grupul
Rompetrol să treacă din proprietatea lui Dinu Patriciu sub umbrela
kazahilor. Asta nu i-a împiedicat pe kazahi să plătească peste 1,6
mld. dolari pentru preluarea Rompetrol, achiziţie care le-a oferit
accesul pe piaţa europeană.
Importanţa Petromidia pentru kazahi e dovedită şi de cele aproape
900 mil. dolari pe care grupul le-a pompat în Rompetrol Rafinare
sub formă de împrumuturi, pe care compania le-a utilizat pentru
plata datoriilor către bănci şi investiţii în modernizarea
rafinăriei.
Avocaţii Rompetrol: Avem apărarea pregătită, dar sperăm
să nu fie nevoie să o folosim
Reprezentanţii Rompetrol au precizat că dacă statul nu va renunţa
la pretenţiile ca grupul să răscumpere întreaga emisiune de
obligaţiuni şi vor continua acţiunile în instanţă, sunt gata să
contraatace şi să meargă chiar la Centrul Internaţional de Arbitraj
a Disputelor legate de Investiţii (ICSID) de la Washington.
Grupul a apelat la cele mai mari trei case de avocatură locale
(Ţucă, Zbârcea şi Asociaţii, NNDKP şi Muşat şi Asociaţii) pentru
reprezentare juridică în diferitele probleme apărute în acest
proces complex cu statul român.
"Stingerea datoriei se poate face pe parcurs, prin replată. În lege
se precizează că obligaţiunile nerăscumpărate la scadenţă se pot
converti în acţiuni, fără ca statul să poată face nimic. Cerem
statului român tratament just şi echitabil şi o garanţie împotriva
oricărei forme de expropriere. Analizăm şi opţiunea unei acţiuni la
curtea intenaţională de arbitraj de la Washington", a declarat
Ştefan Damian, partener al casei de avocatură Ţucă, Zbârcea şi
Asociaţii.
Până la o astfel de acţiune, Rompetrol şi-a pregătit însă apărarea
împotriva oricărui proces pe care statul l-ar deschide în
instanţele româneşti. Grupul a obţinut marţi la Tribunalul
Constanţa respingerea solicitării Ministerului de Finanţe privind
blocarea majorării de capital de la Rompetrol Rafinare, fiind
reprezentat în acest caz de Ana Diculescu-Şova, şefa
departamentului de litigii a casei de avocatură NNDKP şi unul
dintre cei mai puternici avocaţi pledanţi din România.
Rompetrol Rafinare a iniţiat în iulie o majorare de capital în
valoare de 450 mil. lei pentru a atrage banii necesaru unei
răscumpărări parţiale a obligaţiunilor. Kazahii au subscris circa
350 mil. lei în cadrul operaţiunii, care a fost finalizată pe 18
august.Majorarea a fost atacată de Ministerul Finanţelor.
"Statul, care are în acest contract calitatea de partener
comercial, a pierdut primul proces împotriva Rompetrol privind
suspendarea majorării de capital. Nu am considerat acest proces ca
un atac şi trecem succesul din instanţă de ieri ca o invitaţie la
negociere. Nu vrem să se declanşeze cascada de apărări pe care o
pregătim în cazul în care dialogul eşuează. Atât noi, cât şi
Ministerul de Finanţe suntem mai interesaţi să găsim soluţia
amiabilă până la 30 septembrie", a declarat Ana
Diculescu-Şova.
Ea mai spune că acţiunile judecătoreşti care vor urma, în cazul
eşecului negocierilor, reprezintă o "disciplinare a autorităţilor
statului".
Kazahii cer daune de 50 mil. $ de la CNVM pentru
suspendarea delistării RRC
Grupul Rompetrol a iniţiat o acţiune împotriva Comisiei Naţionale a
Valorilor Mobiliare (CNVM) cerând daune de 50 mil. dolari, după ce
arbitrul pieţei de capital a suspendat dreptul kazahilor de a
delista acţiunile Rompetrol Rafinare (simbol bursier RRC) de la
Bursă.
"Am depus o contestaţie la CNVM pe 4, iar în termen de 30 de zile
ei trebuie să ne răspundă. Sunt sigur că CNVM nu-şi va recunoaşte
greşeala şi vom ajunge în contencios. Nu avem niciun dubiu că
instanţele ne vor da dreptate", a declarat Gheorghe Muşat,
partenerul principal al casei de avocatură Muşat şi Asociaţii, care
a reprezentat grupul Rompetrol în cazul ofertei publice de preluare
şi în procesul delistării de la Bursă.
CNVM a suspendat la finele lunii iulie dreptul grupului Rompetrol
de a delista Rompetrol Rafinare de pe Bursă până la clarificarea
situaţiei obligaţiunilor. Decizia CNVM a venit la cererea
Ministerului Finanţelor, care a motivat că "retragerea acţiunilor
de la tranzacţionare pe piaţa reglementată ar conduce la
prejudicierea interesului statului român în sensul că, în lipsa
unei cotaţii a acţiunilor pe o piaţă reglementată, evaluarea
acţiunilor va fi dificil de realizat".
Pe de altă parte, reprezentanţii Rompetrol susţin că au ajuns la
peste 98% din capitalul Rompetrol Rafinare după ce au fost obligaţi
tot de CNVM să deruleze o ofertă publică de preluare şi că legea le
dă dreptul să delisteze compania. Avocaţii Rompetrol au mai
precizat că CNVM nu poate suspenda un drept conferit de lege şi că
acesta constituie un abuz.
"Considerăm că CNVM ne-a afectat interesele cu peste 50 mil. dolari
şi este normal să cerem banii înapoi", a precizat Dmitri
Grigoriev.
Grupul Rompetrol a plătit la începutul anului aproape 90 mil. euro
pentru achiziţia pachetelor minoritare de acţiuni la Rompetrol
Rafinare. CNVM s-a implicat puternic în această ofertă, inclusiv
prin stabilirea unui preţ minim la care să se deruleze
operaţiunea.