Demonstraţie de forţă a kazahilor de la Rompetrol: Gândiţi-vă ce s-ar întâmpla dacă am închide rafinăria Petromidia

Autor: Andrei Chirileasa 25.08.2010

Kazahii care controlează grupul Rompetrol susţin că statul a avut o atitudine agresivă în demersul de recuperare a datoriilor de 570 mil. euro de la Rompetrol Rafinare (Petromidia) şi că sunt pregătiţi să se apere în cazul în care conflictul va fi dus în justiţie.



Reprezentanţii Rompetrol mai lasă să se înţeleagă că din cauza acestui tratament considerat neprietenos, şefii grupului de la Astana (capitala Kazahstanului) iau în calcul chiar varianta închiderii rafinăriei.
Rompetrol a susţinut ieri o conferinţă de presă în care CFO-ul grupului, Dmitri Grigoriev, flancat de trei dintre cei mai puternici avocaţi de business din România (Gheorghe Muşat, partenerul Muşat şi Asociaţii, Ana Diculescu-Şova, şeful departamentului de litigii al NNDKP, şi Ştefan Damian, partener al casei de avocatură Ţuca, Zbârcea şi Asociaţii), a încercat să arate de ce grupul Rompetrol este o victimă a abuzurilor statului, că vrea să ajungă la o înţelegere amiabilă cu Ministerul Finanţelor privind răscumpărarea obligaţiunilor, dar şi că este pregătit să se apere în justiţie şi chiar să-şi "apere interesele economice" închizând rafinăria.
Reacţia kazahilor vine după ce săptămâna trecută surse guvernamentale au declarat că Ministerul Finanţelor are mandat să negocieze recuperarea întregii sume de la Rompetrol Rafinare şi că în cazul în care kazahii nu vor accepta, statul va merge în justiţie invocând faptul că stingerea datoriei se poate face ori prin achitarea sumei, ori prin conversie în acţiuni, dar nu prin ambele variante.

"Statul are şi soluţii dure, dar trebuie o acţiune echilibrată, pentru că sunt unii dintre marii contributori la buget", afirmau aceleaşi surse, citate de Mediafax.
Reprezentanţii Rompetrol au anunţat Ministerul Finanţelor încă de la începutul anului privind intenţia de a răscumpăra doar o parte din obligaţiunile de 570 mil. euro şi de a converti restul obligaţiunilor în acţiuni, iar ministrul de finanţe, Sebastian Vlădescu, afirma încă din martie că statul ar putea redeveni acţionar la Rompetrol Rafinare. Cu toate acestea, abia în ultimele luni Guvernul a început să depună eforturi serioase pen­­tru recuperarea banilor, după ce a rămas fără bani la buget şi a fost nevoit să taie salariile bugetarilor şi să majoreze TVA de la 19% la 24%. Ordonanţa din septembrie 2003, prin care datoriile istorice ale Petromidia au fost transformate în acţiuni, oferă puţine pârghii de acţiune statului, opţiunile aparţinând emitentului. Ordonanţa a fost semnată de Adrian Năstase, Mihai Tănăsescu şi Dan Ioan Popescu, iar proprietarul Petromidia era în acel moment Dinu Patriciu.

Grigoriev: Vom plăti 100 mil. dolari, cât ne-am angajat "Când am cumpărat grupul Rompetrol în 2007, am analizat documentele legate de aceste obligaţiuni hibride şi păstrăm aceeaşi concluzie: obligaţiunile pot fi răscumpărate, convertite sau parţial convertite. Noi ne-am angajat să respectăm acest contract şi avem toate opţiunile de partea noastră", a declarat Dmitri Grigoriev, CFO-ul Rompetrol. El a mai precizat că cele
71 mil. dolari (54 mil. euro) plătite în august statului permit grupului să păstreze controlul asupra companiei.
"Vom mai plăti dobânzi de 24-25 mil. dolari pentru acest an, deci totalul plăţilor se va ridica la 100 mil. dolari, cât ne-am angajat la începutul anului faţă de Ministerul Finanţelor", a mai precizat Grigoriev.

El a explicat din nou că Rompetrol Rafinare nu are în prezent lichidităţile necesare pentru a răscumpăra toate obligaţiunile şi că, din cauza contextului economic nefavorabil, rafinăria merge în pierdere şi are nevoie de bani de la acţionarul majoritar, grupul Rompetrol, care la rândul său este finanţat de compania-mamă din Kazahstan - KazMunaiGaz.
"Din punct de vedere economic ar fi mai bine să închidem rafinăria din cauza preţului mare al petrolului şi a marjelor negative de rafinare. E mai economic să importăm produse din China sau Coreea", a declarat Grigoriev, care a mai spus că închiderea rafinăriei este luată în calcul de conducerea grupului KazMunaiGaz. "Facem eforturi mari pentru a opera rafinăria. Cei de la Astana încep să se gândească cum să se apere în faţa mediului agresiv. Rafinăria va fi în­chisă timp de câteva luni în această toamnă pen­tru revizii, lucru care se întâmplă o dată la cinci ani, iar piaţa cred că o simte deja.
Gândiţi-vă ce s-ar întâmpla dacă rafinăria ar fi închisă mai multă vreme", a avertizat reprezentantul Rompetrol, subliniind că Rompetrol este în prezent al doilea contributor la bugetul de stat şi că produce o treime din combustibilii consumaţi în România.
Totuşi faptul că rafinăria este nerentabilă nu este o noutate pentru nimeni, Petromidia fiind pe pierdere şi înainte ca grupul Rompetrol să treacă din proprietatea lui Dinu Patriciu sub umbrela kazahilor. Asta nu i-a împiedicat pe kazahi să plătească peste 1,6 mld. dolari pentru preluarea Rompetrol, achiziţie care le-a oferit accesul pe piaţa europeană.
Importanţa Petromidia pentru kazahi e dovedită şi de cele aproape 900 mil. dolari pe care grupul le-a pompat în Rompetrol Rafinare sub formă de împrumuturi, pe care compania le-a utilizat pentru plata datoriilor către bănci şi investiţii în modernizarea rafinăriei.

Avocaţii Rompetrol: Avem apărarea pregătită, dar sperăm să nu fie nevoie să o folosim

Reprezentanţii Rompetrol au precizat că dacă statul nu va renunţa la pretenţiile ca grupul să răscumpere întreaga emisiune de obligaţiuni şi vor continua acţiunile în instanţă, sunt gata să contraatace şi să meargă chiar la Centrul Internaţional de Arbitraj a Disputelor legate de Investiţii (ICSID) de la Washington.
Grupul a apelat la cele mai mari trei case de avocatură locale (Ţucă, Zbârcea şi Asociaţii, NNDKP şi Muşat şi Asociaţii) pentru reprezentare juridică în diferitele probleme apărute în acest proces complex cu statul român.
"Stingerea datoriei se poate face pe parcurs, prin replată. În lege se precizează că obligaţiunile nerăscumpărate la scadenţă se pot converti în acţiuni, fără ca statul să poată face nimic. Cerem statului român tratament just şi echitabil şi o garanţie împotriva oricărei forme de expropriere. Analizăm şi opţiunea unei acţiuni la curtea intenaţională de arbitraj de la Washington", a declarat Ştefan Damian, partener al casei de avocatură Ţucă, Zbârcea şi Asociaţii.
Până la o astfel de acţiune, Rompetrol şi-a pregătit însă apărarea împotriva oricărui proces pe care statul l-ar deschide în instanţele româneşti. Grupul a obţinut marţi la Tribunalul Constanţa respingerea solicitării Ministerului de Finanţe privind blocarea majorării de capital de la Rompetrol Rafinare, fiind reprezentat în acest caz de Ana Diculescu-Şova, şefa departamentului de litigii a casei de avocatură NNDKP şi unul dintre cei mai puternici avocaţi pledanţi din România.
Rompetrol Rafinare a iniţiat în iulie o majorare de capital în valoare de 450 mil. lei pentru a atrage banii necesaru unei răscumpărări parţiale a obligaţiunilor. Kazahii au subscris circa 350 mil. lei în cadrul operaţiunii, care a fost finalizată pe 18 august.Majorarea a fost atacată de Ministerul Finanţelor.
"Statul, care are în acest contract calitatea de partener comercial, a pierdut primul proces împotriva Rompetrol privind suspendarea majorării de capital. Nu am considerat acest proces ca un atac şi trecem succesul din instanţă de ieri ca o invitaţie la negociere. Nu vrem să se declanşeze cascada de apărări pe care o pregătim în cazul în care dialogul eşuează. Atât noi, cât şi Ministerul de Finanţe suntem mai interesaţi să găsim soluţia amiabilă până la 30 septembrie", a declarat Ana Diculescu-Şova.
Ea mai spune că acţiunile judecătoreşti care vor urma, în cazul eşecului negocierilor, reprezintă o "disciplinare a autorităţilor statului".

Kazahii cer daune de 50 mil. $ de la CNVM pentru suspendarea delistării RRC

Grupul Rompetrol a iniţiat o acţiune împotriva Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM) cerând daune de 50 mil. dolari, după ce arbitrul pieţei de capital a suspendat dreptul kazahilor de a delista acţiunile Rompetrol Rafinare (simbol bursier RRC) de la Bursă.
"Am depus o contestaţie la CNVM pe 4, iar în termen de 30 de zile ei trebuie să ne răspundă. Sunt sigur că CNVM nu-şi va recunoaşte greşeala şi vom ajunge în contencios. Nu avem niciun dubiu că instanţele ne vor da dreptate", a declarat Gheorghe Muşat, partenerul principal al casei de avocatură Muşat şi Asociaţii, care a reprezentat grupul Rompetrol în cazul ofertei publice de preluare şi în procesul delistării de la Bursă.
CNVM a suspendat la finele lunii iulie dreptul grupului Rompetrol de a delista Rompetrol Rafinare de pe Bursă până la clarificarea situaţiei obligaţiunilor. Decizia CNVM a venit la cererea Ministerului Finanţelor, care a motivat că "retragerea acţiunilor de la tranzacţionare pe piaţa reglementată ar conduce la prejudicierea interesului statului român în sensul că, în lipsa unei cotaţii a acţiunilor pe o piaţă reglementată, evaluarea acţiunilor va fi dificil de realizat".
Pe de altă parte, reprezentanţii Rompetrol susţin că au ajuns la peste 98% din capitalul Rompetrol Rafinare după ce au fost obligaţi tot de CNVM să deruleze o ofertă publică de preluare şi că legea le dă dreptul să delisteze compania. Avocaţii Rompetrol au mai precizat că CNVM nu poate suspenda un drept conferit de lege şi că acesta constituie un abuz.
"Considerăm că CNVM ne-a afectat interesele cu peste 50 mil. dolari şi este normal să cerem banii înapoi", a precizat Dmitri Grigoriev.
Grupul Rompetrol a plătit la începutul anului aproape 90 mil. euro pentru achiziţia pachetelor minoritare de acţiuni la Rompetrol Rafinare. CNVM s-a implicat puternic în această ofertă, inclusiv prin stabilirea unui preţ minim la care să se deruleze operaţiunea.