Preţul grâului îngroapă "Primul siloz", dar aduce 200 mil. euro în buzunarele producătorilor

Potrivit producătorilor, România a exportat deja 1,2 mil. tone de grâu din cele 5,7 milioane, cât s-a produs anul acesta în România - ceea ce înseamnă că, la preţul mediu de 170 euro/tona pe pieţele internaţionale, exportatorii au obţinut peste 200 mil. euro. Adrian Porumboiu, proprietarul grupului Racova Agro Pan şi unul dintre cei mai mari producători de grâu din România, spune însă că grâul exportat este în cea mai mare parte furajer sau cel puţin aşa apare în acte, grâu care se tranzacţionează la preţul de 120-130 de euro tona.
Programul "Primul siloz" este neatractiv în acest an, spune ministrul agriculturii, Mihail Dumitru: "Programul este în derulare, se desfăşoară, dar în anii în care preţul la produsele agricole este foarte ridicat nu este un program atractiv". Nu funcţionează în 2010, dar a funcţionat vreodată programul "Primul siloz"? Marii producători spun că da, micii producători că nu. Fermierii mai mici spun că, pentru ei, programul nu a funcţionat nicio clipă în varianta propusă de autorităţi. "Noi am depus documentele pentru licenţierea depozitului pentru că am crezut că va funcţiona acest program, însă nu am depozitat nimic. Am prestat servicii, dar în regim normal, niciun fermier nu a solicitat certificatul de garantare întrucât fiecare ştia că banca solicită ulterior alte garanţii şi dobânzi foarte mari", a declarat Mariana Frăţilă, contabil-şef în cadrul companiei Carmen-Ana Interna­ţional din Braşov, care a licenţiat un depozit de 10.000 de tone în decembrie 2010. Programul "Primul siloz" a fost una dintre măsurile anticriză adoptate de guvern anului trecut, deşi a fost departe de a avea succesul programului "Prima casă".
În esenţă, el prevede că un producător îşi poate însiloza producţia în silozuri autorizate de Ministerul Agriculturii până când preţul unui produs, grâul de pildă, atinge un preţ suficient de bun pentru a fi atractiv. Producătorul primeşte, în schimb, un bon de depozit cu care poate merge la o bancă care a admis să intre în acest program şi se poate împrumuta pentru a-şi continua lucrările agricole până când îşi va vinde producţia la preţul pe care îl consideră bun.
Numai că, din cauza secetei cumplite din Rusia (care are 9% din producţia mondială de grâu) şi Ucraina preţul grâului a crescut la începutul lui august cu peste 60% pe pieţele de externe. Rusia a interzis exporturile de grâu, iar preţul a ajuns, în doar două luni, la 200 de euro tona.
"Nu ştim încă dacă preţul ridicat al grâului influenţat de seceta din Rusia şi Ucraina va fi de lungă durată. Dar, oricum, România a exportat până acum 1,2 mil. tone de grâu", spune Ştefan Poenaru, proprietarul Agrofam Holding din Feteşti, companie cu afaceri de 25 de milioane de euro în agricultură.
În ciuda prognozelor pesimiste cauzate de inundaţiile din această vară, datele Ministerului Agriculturii arată că în România au fost recoltate în acest an, 5,7 mil. tone de grâu, adică cu aproape 10% mai mult decât anul trecut.
"Anul acesta, în mod excepţional şi conjunctural preţul grâului a crescut cel mai mult din ultimii doi ani, s-a dublat în câteva săptămâni, astfel încât nu mai este atractiv să aşezi grâul într-un depozit pentru că-l poţi vinde la o valoare foarte bună", susţine ministrul agriculturii.
Numai că programul "Primul siloz" este destinat întregii producţii agricole, nu doar grâului. "Primul siloz va fi o oportunitate în primul rând pentru floarea- soarelui şi pentru porumb. Se poate întâmpla ca anul trecut când preţul la floarea-soarelui s-a dublat din vară până în decembrie", spune Ştefan Poenaru.
De la inaugurarea programului, fermierii au strâns două recolte, însă puţini dintre producătorii mici sunt aceia care au apelat la Primul siloz, cei mai mulţi având propriile depozite licenţiate. Marii producători agricoli, ca Adrian Porumboiu, Mihai Anghel, Ştefan Poienaru, au depozitat producţia în propriile silozuri, având posibilitatea obţinerii certificatelor de garantare cu ajutorul cărora să obţină credite pentru producţie.
"Programul nu va fi funcţional pentru că presupune o etapă greoaie de creditare. După ce a ridicat certificatul de garantare de la mine, fermierul vede că lucrurile se complică. Banca are nevoie de garanţii, dar răspunsul de la Fondul de Garantare al Creditului Agri­col durează câteva săptămâni", spune Marcel Corbu, unul dintre administratorii Cereal NV Constanţa, companie care a acreditat un depozit de 20.000 de tone. Corbu spune că programul a fost nefuncţional din cauză că în primul an a fost lansat foarte târziu, spre sfârşitul campaniei de recoltare, când 70% din producţie se vânduse deja, iar anul acesta preţul grâului a crescut. Asta i-a determinat pe agricultori să vândă grâul direct cu 150 - 200 de euro pe tonă. Ministerul agriculturii a autorizat spaţii de depozitare pentru aproximativ 14 mil. tone - 6,5 mil. tone în silozuri şi 7,5 în magazii.