"A dispărut cumpărătorul de 1.000 de euro pentru o baie, acum îl avem pe cel de 10.000 de euro"
Unul dintre cele mai puternice efecte pe care le-a avut criza
asupra pieţei construcţiilor în 2009 a fost polarizarea vânzărilor
între segmentul mediu şi cel de lux, mai ales în sectorul
amenajărilor interioare, unde se fac cele mai dese achiziţii de
materiale. Situaţia a continuat şi chiar s-a acutizat în primul
semestru al acestui an, iar principalii jucători din sectorul de
amenajări au fost nevoiţi să-şi schimbe strategia de vânzare şi să
promoveze mai mult produsele de lux.
Mulţi distribuitori de obiecte sanitare sau plăci ceramice au
pierdut clienţii din clasa medie, pentru că odată cu acutizarea
crizei aceştia nu au mai investit în achiziţia de materiale de
construcţii, chiar dacă aveau bani, fiind mai precauţi. "A dispărut
cumpărătorul de 1.000 de euro pentru o baie, acum îl avem pe cel de
10.000 de euro", afirmă companiile de profil. Cu toate acestea,
vânzările de produse de lux nu pot aduce revenirea pieţei, pentru
că de obicei acest segment are o pondere de maximum 15-20% din
piaţă.
Business Construct va prezenta pe larg în ediţia curentă acest
fenomen, mai ales după ce branduri de lux din industria
amenajărilor interioare au decis chiar să se extindă pe piaţa
locală anul acesta, în timp ce unii distribuitori şi-au redus
drastic activitatea.
Pe de altă parte, cel mai afectat segment în prima jumătate a
anului a continuat să fie industria cimentului, precum şi pieţele
de zidărie şi materiale prefabricate din beton, care au suferit din
lipsa investiţiilor în infrastructură şi în proiecte imobiliare
noi. Consumul de ciment, unul dintre cei mai importanţi indicatori
ai pieţei construcţiilor, a scăzut în medie cu 20% în primul
semestru faţă de perioada similară a anului precedent, iar
estimările de revenire pe plus au fost împinse până în 2012,
evoluţia vânzărilor în anul următor fiind în continuare
nesigură.
O dovadă a faptului că estimările companiilor de construcţii sunt
în continuare pesimiste este ritmul lent cu care statul derulează
investiţiile în infrastructură şi felul în care se derulează
absorbţia de fonduri europene. Spre exemplu, Ministerul
Transporturilor are în construcţie în prezent 313 km de autostradă
gata doar la un sfert, în timp ce absorbţia fondurilor europene
este de doar 1,87%.