Scumpirea finanţării a muşcat din profitul Băncii Româneşti

Autor: Liviu Chiru 29.08.2010

Banca Românească, filiala locală a grupului financiar elen National Bank of Greece (NBG), a obţinut în trimestrul al doilea un profit net de 2 milioane de euro, reprezentând mai puţin de jumătate din câştigul realizat în perioada similară a anului trecut, din cauză că a trebuit să plătească mai mult pentru a primi finanţare. În plus, cheltuielile cu provizioanele au rămas la un nivel ridicat.
În primul trimestru din 2010 banca înregistrase un profit de 12 milioane de euro. Datorită câştigului mai bun din primele trei luni, Banca Românească a încheiat primul semestru cu un profit de 14 milioane de euro, în creştere cu 12% faţă de semestrul I din 2009, potrivit datelor publicate la Atena de NBG.
"Rezultatul din trimestrul al doilea este mult mai mic decât cel din primele trei luni ale anului din cauza condiţiilor adverse la nivel internaţional cât şi local, care s-au reflectat în creşterea costului finanţării cu cel puţin 100 de puncte de bază (un punct procentual - n. red.)", potrivit managementului băncii.
În primăvară, când jucătorii de pe pieţele financiare internaţionale au considerat că Grecia va intra în incapacitate de plată, băncile elene, care deţin titluri de stat greceşti în cantităţi importante, au fost penalizate. Presiunea s-a resimţit şi pe plan local, băncile cu acţionariat elen ajungând să plătească la depozite dobânzi cu un punct procentual peste media pieţei, pentru a-şi păstra clienţii. În acelaşi timp, pe piaţa interbancară, grecii au fost marginalizaţi, majoritatea jucătorilor reducând limitele de tranzacţionare.
În aceste condiţii, la Banca Românească venitul net din dobânzi (diferenţa dintre dobânzile încasate la credite şi cele plătite la sursele atrase) a coborât cu 10% în primul semestru, la 54 de milioane de euro.
Pe de altă parte, banca a continuat să constituie provizioane într-un ritm susţinut, în condiţiile în care creditele acordate întreprinderilor mici şi mijlocii au început să aibă probleme.
Cheltuielile cu provizioanele au urcat la 20 de milioane de euro în primele şase luni, cu 6% peste nivelul din perioada similară a anului trecut. Constituirea de provizioane s-a făcut liniar, cheltuielile fiind de câte 10 milioane de euro în trimestrul unu şi în trimestrul al doilea.
Perspectivele pentru jumătatea a doua a anului sunt moderate, în condiţiile în care activitatea economică nu reuşeşte să îşi revină.
"Nu ne aşteptăm la modificări semnificative de profitabilitate în partea a doua a anului, având în vedere climatul economic local şi internaţional", afirmă managementul băncii. Astfel, profitul trimestrial ar putea să rămână în banda de două-trei milioane de euro. Pe lângă problemele puse de deteriorarea calităţii creditelor acor­date, bancherii se aşteaptă să aibă de suferit şi din modificarea reglementărilor privind creditele pentru consumatori, care va duce la eliminarea unor comisioane şi dă clienţilor posibilitatea să facă presiuni pentru reducerea dobânzilor.
Pe partea de costuri, Banca Românească a avut de asemenea o evoluţie constantă, cheltuielile operaţionale totalizând 18 milioane de euro în trimestrul al doilea, nivel similar cu cel din primele trei luni. Faţă de semestrul întâi din 2009 costurile au urcat cu 4%. Raportul costuri/venituri, care măsoară eficienţa activităţii băncii, s-a deteriorat uşor, urcând la 51% în iunie, de la 44% în martie. Banca nu a închis unităţi şi nici nu a recurs la disponibilizări de personal.

Creditarea stagnează
Banca Românească avea în sold credite de aproape 2,1 miliarde de euro la sfârşitul lui iunie, nivel similar cu cele din martie sau chiar iunie anul trecut. Pe zona de retail s-a înregistrat o creştere uşoară, care a fost însă contrabalansată de o scădere pe zona corporate. Portofoliul este distribuit egal între clienţi individuali şi companii. Ponderea creditelor cu întârzieri la plata ratelor mai vechi de 90 de zile a urcat la 7,2% din totalul portofoliului, de la 6,7% în martie.
Soldul depozitelor a scăzut însă cu 12% în trimestrul al doilea, până la 941 de milioane de euro.