Ce spun clienţii despre încercarea băncilor de a impune marje mai mari: Nu am beneficiat de scăderea Euribor, dar vom fi loviţi de creşterea lui

Odată cu apropierea datei de 21 septembrie, până la care băncile trebuie să modifice toate contractele de credit aflate în derulare, tensiunile dintre clienţi şi bancheri cresc vertiginos, în dispută fiind modul de calcul al dobânzii, de care va depinde valoarea ratelor care vor fi plătite în viitor.
Practic, bancherii încearcă să îşi protejeze veniturile, propunându-le clienţilor care au acum credite cu dobânzi variabile, dar în con­diţii netransparente, formule de calcul în care aplică marje foarte mari peste indicatorii de referinţă - Robor sau Euribor. De partea cealaltă, clienţii îşi doresc să obţină odată cu schimbarea modului de calcul a dobânzii şi o reducere a ratelor, care în multe cazuri au rămas la nivelurile din 2008, în timp ce veniturile lor au scăzut.
Indicatorii Robor şi Euribor, care reflectă costul la care băncile pot obţine împrumuturi în lei, respectiv în euro, de la alte bănci, se află în prezent la niveluri foarte scăzute, tocmai pentru că BNR şi Banca Centrală Europeană au relaxat politica monetară, pentru a contracara criza economică. Pe plan local, băncile au majorat însă dobânzile pentru clienţi, motivând prin creşterea costurilor de finanţare şi cheltuielile mari cu provizioanele pentru împrumuturile nerecuperate. Astfel, băncile au transmis către clienţi problemele lor.
"Cei care au făcut eforturi să-şi ducă creditele la bun sfârşit au fost puşi în situaţia să plătească dobânzi mărite începând cu anul 2008 şi în 2009. Acum, când în sfârşit vin să se facă nişte reglementări fireşti până la urmă, băncile ne pun în faţă acte adiţionale în care marja băncii este aproape cât dobânda actuală de pe planurile de rambursare, la care se va adăuga şi un element variabil - Euribor", a comentat pe site-ul ZF Mihai la articolul "BNR recunoaşte: Bancherii au trecut de criză aruncând povara pe clienţi" din 27 august, unul dintre cele mai comentate articole.
Riscul este ca pe viitor, o eventuală creştere a acestor indicatori să ducă la creşterea ratelor lunare, în condiţiile în care mulţi clienţi au rămas oricum supraîndatoraţi la bănci, după ce veniturile le-au scăzut în criză.
Textul Ordonanţei 50 din iunie, care reglementează creditele pentru consumatori, cere băncilor să menţină neschimbate marjele agreate cu clienţii, chiar dacă acestea se aplicau la indicatori calculaţi intern de bănci, cu valori mai ridicate. Această prevedere ar forţa băncile să reducă drastic dobânzile. Constantin Cerbulescu, preşedintele ANPC, le-a transmis însă bancherilor printr-o scrisoare adresată Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) că pot să ajusteze marjele astfel încât nivelul dobânzii să nu fie afectat de schimbarea modului de calcul.
Spre exemplu, Gabriel A. din Bucureşti a contractat un credit ipotecar în august 2007 de la fosta ABN Amro (în prezent RBS Bank), la o dobândă de 5,75% pe an, fixă în primul an. Din anul al doilea banca îşi rezerva dreptul să modifice nivelul dobânzii în funcţie de condiţiile de pe pieţele financiare, fără să precizeze însă o formulă de calcul. Rata lunară la momentul contractării creditului era de 350 de euro pe lună. În 2008, banca a majorat dobânda la 7,5% pe an, iar rata a urcat la 418 euro pe lună, nivel la care se află şi în prezent.
Clientul notează că în 2008, când dobânda a fost modificată, nivelul Euribor pentru scadenţa de 12 luni era de 5,34% pe an, astfel că banca avea o marjă de 2,16 puncte procentuale. În prezent, indicatorul a coborât însă la 1,4%, astfel că marja băncii este de 6,1 puncte procentuale.
Potrivit calculelor prezentate de client, dacă Euribor va reveni la nivelul din 2008, de peste 5% pe an, iar marja actuală va fi menţi­nută prin contract (aşa cum ar dori bancherii), rata va urca la 592 de euro.
"Eu mă consider nedreptăţit de faptul că banca nu vrea să ofere marja de 2,16% aferentă primului an în care dobânda s-a modificat, încercând, ajutată de ARB şi ANPC, să ofere marje de 6%, aferente situaţiei actuale. Noi, care nu am beneficiat de scăderea Euribor, acum trebuie să fim loviţi de creşterea lui", subliniază Gabriel A.

Cititorii ZF despre modificarea reglementărilor de creditare
n "Cei care au făcut eforturi să-şi ducă creditele la bun sfârşit au fost puşi în situaţia să plătească
dobânzi mărite începând cu anul 2008 şi în 2009. Acum, când în sfârşit vin să se facă nişte reglementări fireşti până la urmă, băncile ne pun în faţă acte adiţionale în care marja băncii este aproape cât dobânda actuală de pe planurile de rambursare, la care se va adăuga şi un element variabil - Euribor." Mihai

n "Băncile nu au făcut absolut nimic în perioada de criză pentru a veni în sprijinul clienţilor, dar din contră le-au mărit dobânzile abuziv şi i-au şicanat cu ameninţări cu executarea silită în caz că întârziau fie şi o zi la plata ratei." Alex

n "Nu contest dorinţa băncilor de a obţine profit, este o afacere şi este normal. Însă băncile îşi uită rolul de susţinere a economiei ţării în care funcţionează, acordând prioritate doar profitului obţinut şi repartizat acţionarilor." Danutz

n "Fiind în criză, nu înţeleg de ce nu se percepe o taxă pe venit mai mare pentru bancherii cu venituri de câteva sute de mii de euro. De ce trebuie susţinut creditul neperformant de noi, când banca a acordat creditul «doar cu buletinul»? De ce să susţinem cheltuielile de fast şi glamour ale bancherilor." FKG

n "Mi-aş transfera imediat creditul pe care îl am la o bancă ce îmi oferă o dobândă mai mică. Menţionez că eu sunt bugetară, venitul meu şi al soţului au scăzut considerabil din iulie, dar deocamdată nu am restanţe la bancă." Manuela M.

n "E identic cu ce a făcut statul: n-a fost în stare să reducă din cheltuieli, deci a mărit impozitele. Tot aşa şi băncile: n-au adus credite noi prea multe, n-au redus cheltuielile prea mult, dar au mărit preţurile." EU

n "Eu am dobânda de referinţă variabilă din 2008 şi care are aceeaşi valoare de atunci. A scăzut Euribor, RMO (rezervele minime obligatorii pe care băncile trebuie să le constituie - n. red.) la valută, s-a mărit bonificaţia dată de către BNR la RMO, s-au injectat lichidităţi de către Banca Centrală Europeană şi riscul de ţară s-a redus de la 700 de puncte de bază la 240 de puncte de bază. Cum ne-au ajutat băncile în această perioadă? Ne-au muls ca pe vacile legate în saivane." DACUMA