Statul scoate un miliard de euro din consum prin tăierea salariilor bugetarilor. La ce renunţă prima dată românii?

Autor: Mihaela Popescu 01.09.2010

Proprietarii de restaurante, mallurile şi retailerii de electrocasnice şi de bricolaj vor fi cei mai afectaţi de reducerea salariilor bugetarilor, potrivit prognozelor companiilor de cercetare a pieţei MEMRB, Daedalus Millward Brown şi ale jucătorilor din piaţă. La polul opus sunt retailerii alimentari şi furnizorii de utilităţi care ar putea avea afaceri stabile în semestrul al doilea al anului în ciuda scăderii drastice a veniturilor clienţilor bugetari.



După scăderea salariilor cu 25% de la 1 iulie, angajaţii bugetari vor fi forţaţi să-şi reducă şi mai mult cheltuielile curente în acest an, iar companiile de cercetare a pieţei estimează că şocul în comerţ al acestei măsuri va veni în ultimul trimestru.

Companiile care se luptă să ia cât mai mult din bugetul unei gospodării - retaileri, furnizori de utilităţi, operatori de telefonie mobilă sau transportatori - vor avea de împărţit o plăcintă mai mică în al doilea semestru al anului, din care se evaporă un miliard de euro doar de pe urma reducerii salariilor angajaţilor bugetari, potrivit calculelor ZF.

Cheltuielile cu salariile ale statului au fost de 5,6 miliarde de euro în primele şase luni din 2010, astfel încât masa salarială netă a bugetarilor poate fi estimată la 4,3 miliarde de euro pe primul semestru. Reducerea de 25% a acestor salarii ar putea lua astfel circa un miliard de euro din consum doar în a doua jumătate din 2010. La aceasta se adaugă creşterea TVA de la 19% la 24% de la 1 iulie, iar efectul psihologic al acestor măsuri ar putea amplifica scăderea consumului, subliniază reprezentanţii companiilor de cercetare a pieţei.

"Impactul asupra consumului vine atât din scăderea puterii de cumpărare, cât şi din efectul psihologic al acesteia. Pe de altă parte, trimestrul al treilea prinde şi perioada de vacanţă, care mai salvează din scăderea cheltuielilor. Ţinând cont şi de timpul necesar consumatorilor pentru a internaliza schimbarea de comportament, aşteptările mele sunt ca ultimul trimestru din an să fie cel care va da o imagine corectă a impactului măsurilor de reducere a deficitului bugetar", afirmă Daniel Enescu, partener la compania de cercetare a pieţei Daedalus Millward Brown.

El prognozează un declin de 10-15% al vânzărilor de bunuri de larg consum în trimestrul al patrulea faţă de aceeaşi perioadă din 2009. "Estimarea include şi fenomenele inerente unei scăderi drastice a puterii de cumpărare, cum ar fi creşterea pieţei negre şi a traficului ilegal de mărfuri peste graniţă."

Cum se modifică lista de cumpărături

Cheltuielile totale de consum ale unei gospodării erau de 1.446 de lei în trimestrul al treilea al anului trecut, fiind împărţite în 12 categorii mari. Circa 41% din bugetul de cheltuieli curente al unei gospodării se duce pe cumpărăturile de alimente şi băuturi nonalcoolice, aceasta fiind una dintre cele mai mari ponderi la nivel european - ceea ce reflectă nivelul scăzut de trai al românilor.

În contextul creşterii TVA şi al reducerii salariilor bugetarilor cu 25%, este posibil ca ponderea alimentelor în cheltuielile unei gospodării să rămână constantă, pentru că primele tăiate de pe lista de cumpărături ar putea fi produsele pentru dotarea sau întreţinerea locuinţei şi hainele sau încălţămintea.

"Cred că suma cheltuită pe familie va scădea per ansamblu, însă nu cu aceeaşi rată pentru toate cele 12 categorii mari de cheltuieli, astfel încât importanţa anumitor grupe de cheltuieli (mâncarea, apa, utilităţile etc.) în total va creşte", spune Marius Caluian, directorul general al MEMRB România & Republica Moldova.

"Puşi în faţa unor reduceri salariale de 25%, cred că angajaţii bugetari vor tăia cel mai mult din cheltuielile cu dotarea şi întreţinerea locuinţei, precum şi din bugetul pentru ieşirile în oraş sau activităţi de recreere, pentru îmbrăcăminte şi telecomunicaţii", adaugă el.

Astfel, retailerii de bricolaj şi cei de electrocasnice şi lanţurile de magazine de haine ar putea fi primii comercianţi loviţi de scăderea salariilor bugetarilor.

Nu renunţă la mâncare şi deodorante, dar cumpără produse mai ieftine

La polul opus s-ar putea afla cheltuielile cu alimentele, cu medicamente şi facturile la utilităţi - care ar putea rămâne la valoarea de dinaintea reducerii salariilor în familiile cu bugetari.

"Cheltuielile cu mâncarea, cu sănătatea şi cu utilităţile cred că se vor reduce cel mai puţin. Ar mai fi de menţionat că, în mod conjunctural (datorită creşterii preţurilor sau eliminării unor medicamente compensate), ultimele două categorii ar putea creşte ca şi valoare în bugetul unei gospodării, punând o presiune şi mai mare pe scăderea cheltuielilor cu celelalte categorii de produse", explică Daniel Enescu.

La rândul său, Marius Caluian prognozează că la coada listei de cheltuieli reduse după tăierea salariilor se vor afla sănătatea, transportul, băuturile alcoolice şi tutunul, mâncarea şi utilităţile.

Chiar şi în aceste condiţii, producătorii şi distribuitorii de alimente şi alte bunuri de larg consum (FMCG) spun că semestrul al doilea din an va fi o perioadă dificilă pentru businessul lor. "Interbrands a înregistrat deja scăderi de vânzări din cauza declinului consumului casnic şi a disparităţii între nivelul TVA şi al altor taxe şi accize din România şi cel existent în ţările vecine, reflectat în creşterea volumelor de marfă intrate ilegal pe piaţa locală", a declarat Rand Sherif, CEO-ul Interbrands, cel mai mare distribuitor de bunuri de larg consum de pe piaţă.

La rândul lor, producătorii şi retailerii mari încă pariază pe promoţii, însă cu riscul de a-şi vedea profiturile diminuate şi în acest an, ca şi în 2009.

"Creşterea TVA-ului şi reducerile salariale pentru bugetari ne aşteptăm să genereze o mutare a consumului către niveluri inferioare de preţ şi o tendinţă de a cumpăra produsele aflate în promoţii sau pe cele din lanţurile de magazine cu o imagine de preţ foarte bună", declară reprezentanţii Procter & Gamble România, cel mai mare jucător pe segmentul bunurilor de larg consum nealimentare.

Benzinăriile şi operatorii telecom se plâng de scăderi

Reprezentanţii Petrom prognozează o accentuare a contracţiei consumului atât în sectorul public, cât şi în cel privat, ca urmare a implementării măsurilor de reducere a deficitului bugetar. Aceştia estimează un declin al consumului de carburanţi pe segmentul de retail (în benzinării) de circa 10% în acest an, comparativ cu 2009.

În sectorul telecomunicaţiilor, reducerile de salarii şi disponibilizările din mediul privat de anul trecut au lovit cel mai tare în segmentul telefoniei mobile: piaţa de profil s-a redus de la 2,8 mld. euro în 2008 la 2,4 mld. euro în 2009 şi este aşteptată o contracţie şi în 2010.

Singurul segment de piaţă care a crescut în criză a fost internetul, iar estimările jucătorilor pentru 2010 sunt optimiste, fiind aşteptate creşteri ale numărului de clienţi şi ale veniturilor operatorilor.

Farma şi utilităţile s-au dovedit imune la criză

Potrivit reţelelor de farmacii, consumul a scăzut în iulie şi august, însă acest declin s-a suprapus peste unele măsuri impuse de autorităţi care vizau tocmai reducerea consumului de medicamente scumpe.

"Consumul a scăzut dramatic de la 1 iulie, însă este greu să-mi dau seama cât a fost din cauza reducerii salariilor bugetarilor şi cât din cauza schimbării modului de compensare", a spus Dorin Catană, directorul general al reţelei Centrofarm.

Anul trecut, când companiile private au făcut concedieri şi au redus salariile, piaţa a rămas pe creştere cu un plus de 13% (în lei) faţă de 2008.

La rândul său, consumul de energie în locuinţe (pe segmentul de consumatori casnici) a crescut anul trecut faţă de 2008, unul dintre motive fiind şi creşterea şomajului. Astfel, în contextul în care oamenii şi-au pierdut locurile de muncă iar banii au fost din ce în ce mai puţini, mulţi au ales să stea acasă unde au consumat însă mai multă energie.

Pentru primele şapte luni ale acestui an, datele Transelectrica arată faptul că s-a înregistrat o revenire de 4,2% comparativ cu perioada similară a anului trecut.

O tendinţă similară s-a înregistrat şi pe partea de gaze naturale, unde deşi consumul la nivel naţional s-a redus cu 15%, populaţia a consumat în 2009 mai multe gaze ca în 2008.

Revenim la produsele simple

Pe segmentul alimentar, doar vânzările de produse de bază ar putea fi imune la scăderea salariilor bugetarilor, arată studiile recente ale companiei de cercetare de piaţă GfK.

"În sectorul alimentar am observat tendinţa de a cumpăra produse de acelaşi fel dintr-o anumită categorie - de exemplu, consumatorii nu mai cumpără trei sortimente de iaurt - simplu, cu fructe şi cu musli, ci aleg dintre acestea produsul care le este strict necesar. De asemenea, oamenii nu dau semne să renunţe la categoriile de bază, precum ulei sau condimente", afirmă Raluca Răschip, Consumer Tracking Director al GfK România.

Românii şi-au redus frecvenţa vizitelor în magazine în acest an şi, în plus, numărul cumpărătorilor s-a diminuat, comparativ cu 2009.

"Aceasta din cauza celor care cumpărau ocazional diverse produse aflate la promoţie sau care le atrăgeau privirea în magazine. Şi această tendinţă cred că va continua", precizează reprezentantul GfK.