Încă un episod de presiune pe leu, dobânzile interbancare se aşază la peste 6%

Euro a rămas ieri în apropierea cotei de 4,27 lei pe piaţa valutară interbancară, BNR calculând un curs de 4,2636 lei pentru un euro, în creştere cu 0,4 bani faţă de ziua precedentă.

După-amiază cotaţiile au atins inclusiv nivelul de 4,27 lei/euro, pe fondul menţinerii unor presiuni de depreciere care au afectat şi forintul, şi zlotul.

Analiştii bancari văd o posibilă legătură între mişcarea de depreciere a leului şi creşterea vizibilă a dobânzilor pe piaţa monetară interbancară în ultimele zile. Rata ROBOR pe o zi a rămas ieri la peste 6% pe an, ridicându-se la 6,27%. Astfel, toate dobânzile de referinţă ROBOR s-au aşezat deasupra pragului de 6% pe an, inclusiv peste dobânda-cheie de 6,25% a Băncii Naţionale.

Dobânda ROBOR la trei luni s-a situat la circa 6,8%, în timp ce rata la şase luni a fost ieri de 7,22% - ambele dobânzi fiind folosite ca bază de calcul pentru costul creditelor în moneda naţională. Pe 23 august ratele ROBOR pe o zi s-au dublat brusc de la 2,47% la 5,28% şi de atunci au continuat să crească. În aceeaşi perioadă, cursul de schimb a urcat de la 4,22 la peste 4,26 lei pentru un euro.

Totuşi, o analiză recentă a puternicei bănci Deutsche Bank nu anticipează presiuni deosebite în sensul deprecierii leului, chiar dacă apreciază că "România rămâne pe direcţia de a deveni anul acesta economia cu cea mai proastă performanţă din Europa după Grecia".

În privinţa cursului, analiştii germani iau în calcul noi intrări de 1,8 mld. euro de la FMI, din care jumătate sunt de aşteptat să vină la sfârşitul lunii septembrie în urma aprobării unei noi revizuiri a acordului stand-by încheiat de România anul trecut. De asemenea, încă 1,2 mld. euro urmează să intre în Trezoreria statului luna aceasta în contul unei noi tranşe de la Uniunea Europeană. Nu în ultimul rând, Deutsche Bank ia în calcul angajamentul recent al celor mai importante nouă bănci străine prezente în România de a-şi menţine în cea mai mare parte expunerile pe piaţa locală, unele indicând chiar perspective de creştere.

Pe de altă parte, Ministerul Finanţelor se pregăteşte pentru noi ieşiri pe piaţa internaţională de capital, demers care va genera noi intrări de valută.

În ultima vreme, pe principalele canale media de business internaţional au apărut mai multe evaluări negative privind atât acumularea unor riscuri de depreciere a leului, cât şi presiunea sub care s-ar afla Finanţele pentru a accepta să se împrumute de pe piaţa locală la dobânzi mai mari de 7% pe an, adică peste "plafonul" neoficial stabilit în ultimele luni.

Deutsche Bank nu întrevede însă asemenea riscuri: "Dată fiind combinaţia de noi finanţări multilaterale şi continuarea intrărilor de capital de la băncile străine, nu ne aşteptăm la nicio problemă de finanţare care să pună presiune de depreciere asupra leului". Totuşi, analiştii germani consideră că BNR va fi cea care va căuta să evite vreo apreciere semnificativă a leului atât timp cât exporturile rămân singurul motor de ieşire din recesiune.