Opinie-bombă despre Fondul Proprietatea: Este o instituţie fără sens pentru că despăgubirile pot fluctua la cotarea acţiunilor

Autor: Roxana Pricop 05.09.2010
Cu ce preţ se va tranzacţiona Fondul Proprietatea pe Bursă este cel mai fierbinte subiect al momentului pentru că de valoarea acţiunilor atârnă despăgubirile a zeci de mii de foşti proprietari. Un avocat emite pentru prima oară ipoteza că foştii proprietari vor putea acţiona statul în instanţă dacă valoarea acţiunilor pe Bursă va fi sub valoarea nominală de un leu.
Această ipoteză subminează însuşi scopul pentru care a fost creat Fondul Proprietatea în condiţiile în care obligaţia statului român este în primul rând despă gubi rea foştilor proprietari deposedaţi abuziv de regimul comunist.

Încă de la înfiinţare Fondul Proprietatea a încălcat Constituţia şi Convenţia pentru Drepturile Omului. Nu este legal să dai unor foşti proprietari acţiuni, care azi pot fi un leu şi mâine-o sută, în contul unor imobile naţionalizate. Preţul unei acţiuni este ca o loterie, iar acţionarii Fondului au primit de fapt bilete de loterie. Dacă preţul de tranzacţionare pe Bursă va fi de sub un leu, foştii proprietari pot merge în instanţă pentru a obţine diferenţa de despăgubiri. Teoretic, şi cei care şi-au vândut acţiunile pe preţuri de nimic înainte ca Fondul să se listeze îşi pot recupera, după listare, restul de despăgubiri în instanţă", a spus avocatul Gheorghe Piperea, profesor în drept comercial.
Prin înfiinţarea Fondului în 2005, statul român a vrut să demareze un amplu proces de despăgubire a persoanelor ale căror pro­prie­tăţi au fost confiscate de regimul comunist. Proiect ambiţios pentru Guvernul Tăriceanu şi unic în regiune, Fondul Pro­prietatea s-a născut fără ca fondatorii să aibă vreo idee clară despre valoarea şi nu­mă­rul imobilelor/terenurilor naţiona­li­zate şi pe care statul s-a angajat să le despă­gu­bească.
În cei cinci ani de funcţionare, Fondul Pro­prietatea s-a transformat dintr-un ve­hi­cul de despăgubiri într-un vehicul de in­ves­tiţii şi speculaţii, devenind un mijloc la care au avut acces persoane influente aflate la putere şi care cunoşteau intenţiile statului român cu privire la situaţia Fondului. Astfel că în ultimii ani au intrat în acţionariatul Fon­dului de la oameni politici (Ionuţ Popescu - actualul director general al Fon­dului) până la investitori în imobiliare. În ultimii ani, Fondul Proprietatea a devenit un subiect fierbinte de investiţii pentru apro­piaţii puterii.
Mai mult, desemnarea managementului Fondului a fost tot timpul un loc de mani­festare a intereselor politice, partidul aflat la gu­vernare numindu-şi reprezentanţii în con­ducere chiar dacă unii dintre aceştia nu au competenţele necesare. În opinia avo­catului Piperea, investitori care au cumpărat acţiuni la 0,15 lei/titlu, aceste persoane s-au interpus între foştii proprietari care trebuia despă­gu­biţi şi statul român care trebuia să plătească despăgubirile. Cum s-a întâmplat şi în situaţia retrocedărilor de case şi terenuri de la începutul anilor 2000, când proprietarii şi-au vândut terenurile unor intermediari înainte de a a le fi retrocedate. Intermediarii au reuşit apoi să le vândă la preţuri uriaşe.
"Nu ştiu în ce măsură te poţi considera norocos că eşti acţionar la Fondul Pro­prietatea. Acţiunile aruncate de statul ro­mân în piaţă în ultimii cinci ani, care nu sunt altceva decât hârtii fără valoare, nu au făcut decât să încurajeze specula", a spus John Chrissoveloni, moştenitorul unei mari familii de bancheri din perioada interbelică şi acţionar cu 17 milioane de titluri.

Drumul către Bursă este pavat cu bune intenţii

"În 2005, Fondul Proprietatea nu a fost gândit ca un vehicul destinat exclusiv despăgubirilor, ci a fost creat şi pentru a stimula economia şi privatizările com­paniilor de stat. Dacă atunci s-ar fi vândut direct pe Bursă toate participaţiile statului şi pe care acum le deţine Fondul pentru a face rost de bani de despăgubiri, ar fi avut un impact de creştere al inflaţiei şi ar fi dezechi­librat economia", a spus Nicolae Ivan, fon­datorul Fondului.
Deşi încă din primul an de funcţionare al Fondului Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a constatat că acţiunile Proprietatea, date ca despăgubiri foştilor proprietari de imobile naţiona­lizate, sunt "incompatibile şi dispro­porţionate cu va­loarea bunului pierdut", statul român, prin intermediul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), a continuat să emită acţiuni la Fond.
De la începerea procesului de despăgubire, în 2006, foştii proprietari au primit acţiuni FP din participaţia statului la valoarea nominală de un leu (la 1 milion de lei despăgubiri - 1 milion de acţiuni FP).
Până în prezent, statul a dat deja aproape 50% din acţiunile pe care le deţinea.
Alături de faptul că statul i-a făcut pe foştii proprietari acţionari la un "proiect de hârtie", din martie 2008 le-a permis acestora să îşi vândă acţiunile la preţuri mult sub va­loarea imobilelor naţionalizate făcând astfel din Fondul Proprietatea o afacere pentru spe­culanţi. Din martie 2008 s-au făcut tran­zacţii cu circa 35% din cele peste 13,7 mld. acţiuni ale Fondului. Posibilitatea de a tran­zacţiona titlurile, deşi Fondul nu este încă listat, amin­teşte de cuponiada de la înce­putul anilor nouăzeci.
Persoane private alături de fonduri de investiţii au reuşit să intre în acţionariatul Fondului cumpărând la preţuri de "chilipir" de până la 10% din valoarea nominală de un leu, iar foştii proprietari au acceptat să fie păgubiţi a doua oară vânzând mult sub valoarea despăgubirilor cuvenite. Listarea la Bursă, promisă ca imediată de fiecare din conducerile Fondului Proprietate, ar trebui să aducă dreptate în rândul foştilor proprietari pentru că aceştia îşi vor putea vinde acţiunile şi deci încasa despăgubirile pe o piaţă transparentă şi reglementată.
Acest eveniment ridică însă şi mai multe semne de întrebare demonstrând fragilitatea proiectului Fondului Proprietatea. Ce se va întâmpla dacă preţul de tranzacţionare a acţiunilor va fi sub valoarea nominală de un leu, în condiţiile în care statul a calculat despăgubirile la o valoare nominală de un leu a acţiunii?
Avocatul Corin Trandafir, care re­prezintă interesele celor mai mari acţionari privaţi ai Fondului - moştenitorii Malaxa şi Auschnit, este de părere că un preţ de tran­zac­ţionare sub valoare nominală nu va crea inechitate în rândul acţionarilor, care, după listare, îşi vor putea alege momentul şi preţul la care să vândă acţiunile.
KPMG: Fondul Proprietatea face
3,44 mld. euro
Pentru prima dată de la înfiinţare, acţionarii au o valoare oficială a Fondului Proprietatea calculată lunar la cererea Fondului de o firmă de audit. Potrivit firmei de consultanţă şi audit KPMG, la finele lunii iulie, activele nete ale Fondului sunt în valoare de 14,64 mld. lei (3,44 mld. euro).
Valoarea activului net unitar este de 1,0283 pe acţiune, potrivit unui anunţ publicat pe site-ul oficial al Fondului. În anunţ nu se precizează dacă cele două valori au fost certificate de către depozitarul Fondului - Bancpost.
Anunţul joacă un rol strategic având în vedere că astăzi, 6 septembrie, urmează să fie aprobată listarea Fondului la Bursa de la Bucureşti şi aprobarea companiei britanice Franklin Templeton la cârma de administrator.

Ziua "Z" pentru Fondul Proprietatea

Acţionarii Fondului Proprietatea se întrunesc astăzi pentru a lua trei decizii esenţiale pentru viitorul acestui pro­iect: predarea administrării fondului către grupul ame­rican Franklin Templeton, listarea la Bursă şi distribuirea de dividende din profitul anilor trecuţi.
Aceste decizii sunt aşteptate de mai mult de un an de acţionarii Fondului şi sunt menite să deblocheze procesul de despăgubire a foştilor pro­prie­tari deposedaţi de regimul co­munist.
Americanii de la Franklin Templeton aşteaptă şi ei de peste un an să preia adminis­trarea Fondului Proprietatea, o afacere de 14,6 mld. lei (3,4 mld. euro), care le-ar aduce un co­mision anual de peste 13 mil. euro. Semnarea contractului cu Franklin Templeton a fost amânată însă din cauza neînţe­legerilor la nivel politic, iar aceasta ar putea fi ultima ocazie pentru ca americanii să preia administrarea fondului.
Incertitudinile au planat însă inclusiv asupra desfăşurării AGA de astăzi, după ce ministrul finanţelor, Sebastian Vlădescu, a fost remaniat săptămâna trecută din funcţie. Ministerul Finanţelor, care deţine circa 50% din capitalul Fondului, este factorul de decizie, iar fără mandatul Finanţelor este greu de crezut că AGA va putea avea loc. Reprezentanţii FP susţin însă că AGA se va desfăşura conform programului.
La fel de aşteptată ca numirea celor de la Franklin Templeton ca administratori este şi decizia privind listarea la Bursă a fondului, care va permite în sfârşit acţionarilor să-şi va­lorifice în condiţii transparente titlurile primite ca des­pă­gu­bire sau cumpărate ulterior de pe piaţă. O altă decizie importantă este cea privind distribuirea dividendelor, în valoare de 0,0816 lei/acţiune.
Pe ordinea de zi se mai află şi propunerea privind răscumpărarea unui pachet de circa 10% din acţiunile proprii. Cele două decizii ar putea avea o influenţă pozitivă asupra acţiunilor pe termen scurt, însă ar subţia semnificativ lichidităţile fondului.
De asemenea, conducerea actuală va fi revocată, iar Consiliul de Supraveghere va fi înlocuit cu un Comitet al Reprezentanţilor, ai cărui membri vor fi aleşi tot astăzi. Andrei Chirileasa