Opinie-bombă despre Fondul Proprietatea: Este o instituţie fără sens pentru că despăgubirile pot fluctua la cotarea acţiunilor
Încă de la înfiinţare Fondul Proprietatea a încălcat Constituţia şi Convenţia pentru Drepturile Omului. Nu este legal să dai unor foşti proprietari acţiuni, care azi pot fi un leu şi mâine-o sută, în contul unor imobile naţionalizate. Preţul unei acţiuni este ca o loterie, iar acţionarii Fondului au primit de fapt bilete de loterie. Dacă preţul de tranzacţionare pe Bursă va fi de sub un leu, foştii proprietari pot merge în instanţă pentru a obţine diferenţa de despăgubiri. Teoretic, şi cei care şi-au vândut acţiunile pe preţuri de nimic înainte ca Fondul să se listeze îşi pot recupera, după listare, restul de despăgubiri în instanţă", a spus avocatul Gheorghe Piperea, profesor în drept comercial.
În cei cinci ani de funcţionare, Fondul Proprietatea s-a transformat dintr-un vehicul de despăgubiri într-un vehicul de investiţii şi speculaţii, devenind un mijloc la care au avut acces persoane influente aflate la putere şi care cunoşteau intenţiile statului român cu privire la situaţia Fondului. Astfel că în ultimii ani au intrat în acţionariatul Fondului de la oameni politici (Ionuţ Popescu - actualul director general al Fondului) până la investitori în imobiliare. În ultimii ani, Fondul Proprietatea a devenit un subiect fierbinte de investiţii pentru apropiaţii puterii.
Mai mult, desemnarea managementului Fondului a fost tot timpul un loc de manifestare a intereselor politice, partidul aflat la guvernare numindu-şi reprezentanţii în conducere chiar dacă unii dintre aceştia nu au competenţele necesare. În opinia avocatului Piperea, investitori care au cumpărat acţiuni la 0,15 lei/titlu, aceste persoane s-au interpus între foştii proprietari care trebuia despăgubiţi şi statul român care trebuia să plătească despăgubirile. Cum s-a întâmplat şi în situaţia retrocedărilor de case şi terenuri de la începutul anilor 2000, când proprietarii şi-au vândut terenurile unor intermediari înainte de a a le fi retrocedate. Intermediarii au reuşit apoi să le vândă la preţuri uriaşe.
"Nu ştiu în ce măsură te poţi considera norocos că eşti acţionar la Fondul Proprietatea. Acţiunile aruncate de statul român în piaţă în ultimii cinci ani, care nu sunt altceva decât hârtii fără valoare, nu au făcut decât să încurajeze specula", a spus John Chrissoveloni, moştenitorul unei mari familii de bancheri din perioada interbelică şi acţionar cu 17 milioane de titluri.
Drumul către Bursă este pavat cu bune
intenţii
"În 2005, Fondul Proprietatea nu a fost gândit ca un vehicul
destinat exclusiv despăgubirilor, ci a fost creat şi pentru a
stimula economia şi privatizările companiilor de stat. Dacă atunci
s-ar fi vândut direct pe Bursă toate participaţiile statului şi pe
care acum le deţine Fondul pentru a face rost de bani de
despăgubiri, ar fi avut un impact de creştere al inflaţiei şi ar fi
dezechilibrat economia", a spus Nicolae Ivan, fondatorul
Fondului.
Deşi încă din primul an de funcţionare al Fondului Curtea Europeană
pentru Drepturile Omului (CEDO) a constatat că acţiunile
Proprietatea, date ca despăgubiri foştilor proprietari de imobile
naţionalizate, sunt "incompatibile şi disproporţionate cu
valoarea bunului pierdut", statul român, prin intermediul
Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), a
continuat să emită acţiuni la Fond.
De la începerea procesului de despăgubire, în 2006, foştii
proprietari au primit acţiuni FP din participaţia statului la
valoarea nominală de un leu (la 1 milion de lei despăgubiri - 1
milion de acţiuni FP).
Până în prezent, statul a dat deja aproape 50% din acţiunile pe
care le deţinea.
Alături de faptul că statul i-a făcut pe foştii proprietari
acţionari la un "proiect de hârtie", din martie 2008 le-a permis
acestora să îşi vândă acţiunile la preţuri mult sub valoarea
imobilelor naţionalizate făcând astfel din Fondul Proprietatea o
afacere pentru speculanţi. Din martie 2008 s-au făcut tranzacţii
cu circa 35% din cele peste 13,7 mld. acţiuni ale Fondului.
Posibilitatea de a tranzacţiona titlurile, deşi Fondul nu este
încă listat, aminteşte de cuponiada de la începutul anilor
nouăzeci.
Persoane private alături de fonduri de investiţii au reuşit să
intre în acţionariatul Fondului cumpărând la preţuri de "chilipir"
de până la 10% din valoarea nominală de un leu, iar foştii
proprietari au acceptat să fie păgubiţi a doua oară vânzând mult
sub valoarea despăgubirilor cuvenite. Listarea la Bursă, promisă ca
imediată de fiecare din conducerile Fondului Proprietate, ar trebui
să aducă dreptate în rândul foştilor proprietari pentru că aceştia
îşi vor putea vinde acţiunile şi deci încasa despăgubirile pe o
piaţă transparentă şi reglementată.
Acest eveniment ridică însă şi mai multe semne de întrebare
demonstrând fragilitatea proiectului Fondului Proprietatea. Ce se
va întâmpla dacă preţul de tranzacţionare a acţiunilor va fi sub
valoarea nominală de un leu, în condiţiile în care statul a
calculat despăgubirile la o valoare nominală de un leu a
acţiunii?
Avocatul Corin Trandafir, care reprezintă interesele celor mai
mari acţionari privaţi ai Fondului - moştenitorii Malaxa şi
Auschnit, este de părere că un preţ de tranzacţionare sub valoare
nominală nu va crea inechitate în rândul acţionarilor, care, după
listare, îşi vor putea alege momentul şi preţul la care să vândă
acţiunile.
KPMG: Fondul Proprietatea face
3,44 mld. euro
Pentru prima dată de la înfiinţare, acţionarii au o valoare
oficială a Fondului Proprietatea calculată lunar la cererea
Fondului de o firmă de audit. Potrivit firmei de consultanţă şi
audit KPMG, la finele lunii iulie, activele nete ale Fondului sunt
în valoare de 14,64 mld. lei (3,44 mld. euro).
Valoarea activului net unitar este de 1,0283 pe acţiune, potrivit
unui anunţ publicat pe site-ul oficial al Fondului. În anunţ nu se
precizează dacă cele două valori au fost certificate de către
depozitarul Fondului - Bancpost.
Anunţul joacă un rol strategic având în vedere că astăzi, 6
septembrie, urmează să fie aprobată listarea Fondului la Bursa de
la Bucureşti şi aprobarea companiei britanice Franklin Templeton la
cârma de administrator.
Ziua "Z" pentru Fondul Proprietatea
Acţionarii Fondului Proprietatea se întrunesc astăzi pentru a
lua trei decizii esenţiale pentru viitorul acestui proiect:
predarea administrării fondului către grupul american Franklin
Templeton, listarea la Bursă şi distribuirea de dividende din
profitul anilor trecuţi.
Aceste decizii sunt aşteptate de mai mult de un an de acţionarii
Fondului şi sunt menite să deblocheze procesul de despăgubire a
foştilor proprietari deposedaţi de regimul comunist.
Americanii de la Franklin Templeton aşteaptă şi ei de peste un an
să preia administrarea Fondului Proprietatea, o afacere de 14,6
mld. lei (3,4 mld. euro), care le-ar aduce un comision anual de
peste 13 mil. euro. Semnarea contractului cu Franklin Templeton a
fost amânată însă din cauza neînţelegerilor la nivel politic, iar
aceasta ar putea fi ultima ocazie pentru ca americanii să preia
administrarea fondului.
Incertitudinile au planat însă inclusiv asupra desfăşurării AGA de
astăzi, după ce ministrul finanţelor, Sebastian Vlădescu, a fost
remaniat săptămâna trecută din funcţie. Ministerul Finanţelor, care
deţine circa 50% din capitalul Fondului, este factorul de decizie,
iar fără mandatul Finanţelor este greu de crezut că AGA va putea
avea loc. Reprezentanţii FP susţin însă că AGA se va desfăşura
conform programului.
La fel de aşteptată ca numirea celor de la Franklin Templeton ca
administratori este şi decizia privind listarea la Bursă a
fondului, care va permite în sfârşit acţionarilor să-şi valorifice
în condiţii transparente titlurile primite ca despăgubire sau
cumpărate ulterior de pe piaţă. O altă decizie importantă este cea
privind distribuirea dividendelor, în valoare de 0,0816
lei/acţiune.
Pe ordinea de zi se mai află şi propunerea privind răscumpărarea
unui pachet de circa 10% din acţiunile proprii. Cele două decizii
ar putea avea o influenţă pozitivă asupra acţiunilor pe termen
scurt, însă ar subţia semnificativ lichidităţile fondului.
De asemenea, conducerea actuală va fi revocată, iar Consiliul de
Supraveghere va fi înlocuit cu un Comitet al Reprezentanţilor, ai
cărui membri vor fi aleşi tot astăzi. Andrei Chirileasa