România, nevoită să ramburseze datoriile contractând alte datorii
Preşedintele Traian Băsescu a confirmat ieri ceea ce a scris Ziarul Financiar: un nou acord de împrumut cu FMI; În pofida promisiunilor Guvernului şi ale BNR că sunt bani pentru rambursarea creditului enorm de 20 mld. euro, parafat în martie 2009, datoriile făcute nu pot fi plătite decât prin alte datorii.
Preşedintele României Traian Băsescu a anunţat ieri la începutul
unei discuţii cu Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI pentru
România, că în luna octombrie va fi discutată continuarea
acordului cu Fondul.
Încă nu este clar care va fi tipul noului acord, adică dacă vom
continua să luăm bani de la Fond sau va fi doar un acord preventiv,
adică un acord care nu presupune tragerea banilor, ci doar o
garanţie că statul îi poate împrumuta dacă este nevoie. Oricum,
aceasta înseamnă că statul român intră în spirala datoriilor
achitate din alte datorii, ceea ce este cea mai uşoară cale pentru
un stat să devină dependent de datoria externă şi să nu-şi mai
găsească drumul spre dezvoltare. Situaţia este mult mai rea decât
cea prezentată de Guvern şi Banca Naţională în martie 2009, când au
anunţat peste noapte un împrumut de 20 de miliarde de euro, cel mai
mare din istoria României şi cât jumătate din bugetul ţării şi
arată eşecul administrării finanţelor ţării.
"De această dată vă aflaţi în România doar pentru a celebra
aniversarea Băncii Naţionale a României. Mă bucur să vă văd din
nou. Mă uit spre vizita din octombrie, când nu va fi o sărbătoare,
ci o evaluare a dificultăţilor pe care le întâmpinăm", a spus
Băsescu la începutul întrevederii cu Jeffrey Franks.
Propunerea preşedintelui către reprezentantul FMI a fost ca, la
momentul vizitei din octombrie, să fie luat în considerare viitorul
acord dintre România şi FMI: "Să vedem dacă soluţia corectă este
extinderea acordului existent sau să avem un acord preventiv -
acesta este mesajul meu principal către dumneavoastră şi, în
acelaşi timp, dorim să continuăm împreună reformele structurale şi
absorbţia fondurilor europene. Trebuie să creăm spaţiul fiscal
necesar pentru absorbţia fondurilor europene".
Recent, Jeffrey Franks a declarat că guvernul şi-a exprimat
interesul pentru a avea un nou aranjament, însă a subliniat că este
prematură discuţia pentru că mai sunt mai multe luni din actualul
acord.
ZF a scris în ediţia de luni că Guvernul Boc remaniat se
pregăteşte să înceapă luna viitoare negocierile cu FMI pentru un
nou împrumut prin care să fie asigurată inclusiv rostogolirea
ratelor din acordul actual de aproape 13 mld. euro care expiră în
primăvara anului viitor.
Necesarul de finanţare este ridicat în acest moment şi va rămâne
ridicat şi în anii următori. În 2011 România va avea de finanţat un
deficit bugetar de cel puţin 6 mld. euro, dacă va reuşi să reducă
nivelul acestuia la 4,4% din PIB, de la 6,8% din PIB în acest an.
Către FMI va avea de achitat peste 280 mil. euro, iar în 2012, când
începe rambursarea ratelor de capital, nota de plată va creşte la
1,8 mld. euro.
"În cazul României nu mai putem vorbi despre o datorie publică mică
în acest moment, iar profilul acesteia pe maturităţi nu este unul
favorabil - mare parte din datorie fiind pe termen scurt, ceea ce
face ca necesarul de refinanţare a acesteia să fie mare. În plus,
deficitul bugetar este foarte mare", a comentat Ionuţ Dumitru,
economistul-şef al Raiffeisen Bank.
Raiffeisen este una dintre băncile care are cele mai mari expuneri
pe titluri de stat emise de statul român.
În aceste condiţii, Dumitru apreciază că un potenţial nou acord cu
FMI şi Comisia Europeană ar putea acoperi o parte din necesarul de
finanţare ridicat din anii următori, dar ar fi şi o sursă de
credibilitate în faţa investitorilor.
"Statul s-ar putea împrumuta în condiţii mai bune în cadrul unui
nou acord cu FMI şi Comisia Europeană şi ar exista o garanţie că
reformele structurale vor fi continuate."
România a cumpărat timp prin acordul de anul trecut pentru a face
ajustarea mai uşoară, în opinia lui Dumitru, care este şi
preşedintele Consiliului Fiscal. "Dacă nu ar fi fost semnat acordul
cu FMI şi CE, statul ar fi fost nevoit să se împrumute doar de pe
piaţa internă, la dobânzi foarte mari, sau chiar să se afle în
imposibilitatea de a se finanţa. Acordul de finanţare externă este
o măsură temporară, menită să facă ajustarea economică mai uşoară,
mai suportabilă, şi să ofere răgazul necesar pentru a face reforme
structurale."
La momentul contractării împrumutului în 2009, autorităţile au
afirmat că supravegherea internaţională va da credibilitate
României, permiţându-i astfel să se împrumute mai ieftin de pe
pieţele de capital. Experienţa Ungariei, care a renunţat la acordul
cu FMI şi se finanţează în continuare pe piaţa de capital, pune
însă sub semnul întrebării aceste argumente.
Poate să finanţeze România deficitul doar de pe pieţe, fără
FMI?
România ar putea finanţa deficitul bugetar fără FMI cu o condiţie:
să fi dat dovadă până acum de implementarea în mod credibil a
ajustării fiscale. În realitate noi am ratat ţintele chiar şi cu
supravegherea FMI, susţine Nicolaie Chideşciuc, economistul-şef al
ING Bank, bancă ce este, de asemenea, unul din creditorii statului
român. Atunci la ce a mai fost de folos FMI?
"Renunţarea la FMI ar fi posibilă dacă se adoptă măsuri dure de
ajustare fiscală şi dacă acestea dau roade rapid. Altfel,
capacitatea de auto-finanţare ar avea de suferit puternic. Un nou
acord cu FMI e necesar fiindcă ar oferi pieţelor garanţia
implementării reformelor fiscale în România. Noi am arătat până
acum în ultimii 10-15 ani o capacitate redusă de autoguvernare,
deci nu există garanţia continuării ajustării fiscale, iar
politicul este o ameninţare permanentă", a spus Chideşciuc. El
consideră că nu va fi vorba de un nou împrumut financiar, ci mai
degrabă de un acord preventiv sau de instrumentul recent introdus -
PCL (precautionary credit line) - care se adresează ţărilor cu
vulnerabilităţi moderate.
Şi analistul Dragoş Cabat consideră că România ar putea să se
orienteze şi spre varianta unei linii de credit preventive, noua
facilitate anunţată de FMI la sfârşitul lunii august sau să opteze
pentru un acord de tip preventiv. "România are nevoie doar de
garanţia FMI în spate, nu mai mult, ca să revină pe pieţe şi să
acceseze la costuri bune. Un acord de tip preventiv ar fi mai
normal. Ar fi suficient să ne ţină deschise uşile către
investitorii privaţi internaţionali. Şi am putea să ne finanţăm de
pe pieţe. Acordul cu FMI este în primul rând de imagine."
În ceea ce priveşte direcţionarea resurselor obţinute, Cabat
apreciază că ideal ar fi să meargă spre investiţii. "Banii vor fi
alocaţi acolo unde este nevoie. Ideal ar fi să fie direcţionaţi
spre investiţii. Reformele în sectorul public trebuie să fie
continuate."
Ce este linia de credit preventivă a FMI
Linia de credit preventivă, "precautionary credit line", a fost nou
introdusă în "oferta FMI" la finele lunii august şi este destinată
ţărilor cu vulnerabilităţi moderate. Linia de credit nouă vizează
state care nu se califică pentru linia de credit flexibilă.
Împrumutul este evaluat, printre altele, în funcţie de capacitatea
beneficiarului de a se finanţa de pe pieţe, de disciplina fiscală,
politica monetară şi sănătatea sistemului bancar al acestuia.