Cinci întrebări care au rămas după AGA de la Fondul Proprietatea

Statul şi-a mai "plătit" din restanţele faţă de acţionarii Fondului Proprietatea în AGA din 6 septembrie când au fost aprobate numirea lui Franklin Templeton drept administrator şi listarea la Bursa de Valori Bucureşti. Pentru micii acţionari ai fondului, o serie de întrebări persistă şi va trebui să-şi găsească răs­punsul în următoarele luni.

1. Când se va lista Fondul Proprietatea la Bursa de Valori Bucureşti?
Numărătoarea inversă pentru listarea la Bursă a început pe 18 august când Fondul s-a înregistrat la CNVM în ca­tegoria alte organisme de plasament colectiv de tip special. Atunci adminis­tra­torul Franklin Templeton a primit un termen de 90 de zile pentru a pregăti listarea. Până pe 22 decembrie, Franklin Templeton trebuie să depună toate documentele necesare admiterii la tran­zacţionare la CNVM spre aprobare. Prospectul de admitere la cota bursei este cel mai important document supus apro­bării arbitrului pieţei de capital şi va fi întocmit de consorţiul de brokeri Raiffeisen Capital & Investment, BRD şi ING. Obţinerea avizelor de la CNVM şi BVB poate dura de la câteva săptămâni la câteva luni, astfel că listarea fondului ar putea avea loc în primul trimestru al anului viitor aşa cum au anticipat oficialii Templeton. Fondul se va lista direct, fără a mai derula o ofertă publică de acţiuni.
"Atunci când se va lista fondul este foarte important ca Bursa de la Bucureşti să aibă o infrastructură bine pusă la punct, astfel încât să nu existe nicio diferenţă pentru investitorul străin între tranzac­ţio­narea de la Bucureşti şi cea de la Londra sau altă mare bursă din lume", spune Mihai Chişu, broker la societatea de intermediere IFB Finwest.

2. La ce preţ se vor tranzacţiona acţiunile Fondului pe bursă?
Brokerul este de părere că, în primele luni, acţiunile se vor tranzacţiona la un preţ cuprins între valoarea de pe piaţa gri (azi de circa 0,5 lei/acţiune) şi valoarea uni­tară a activului net (VUAN) de 1,0283 (la finele lunii iulie potrivit KPMG). Ul­te­rior, în funcţie de modul în care Tem­ple­ton va administra fondul şi cum va reuşi să "mag­netizeze interesul fondurilor străine", preţul acţiunii se va apropia tot mai mult de VUAN sau chiar îl va depăşi. Mihai Chişu mai spune că deşi există dife­renţe între Proprietatea (expunere ridi­ca­tă pe energie) şi cele cinci SIF-uri (ex­pu­nere ridicată pe bănci), cele două tipuri de societăţi prezintă şi asemănări din perspectiva preţului de tranzac­ţionare. Pe de altă parte, analiştii se aşteaptă ca dis­coun­tul la care titlurile fondului se vor tran­zacţiona pe bursă să nu fie la fel de mare ca în cazul SIF-urilor, care se tran­zac­ţionează în prezent la circa 50% din valoarea activului net. Atuurile Fondului Proprietatea sunt manage­men­tul celor de la Franklin Templeton şi lipsa unor praguri de deţinere.
După listare, despăgubirile la ANRP vor fi calculate în funcţie de preţul ac­ţiunilor din primele 60 de şedinţe de tran­zac­ţ­ionare.

3. Care este valoarea Fondului Proprietatea?
Firma de audit KPMG a calculat o va­loa­re a activelor nete de 14,64 mld. lei şi o va­loare unitară a activului net de 1,0283 lei/acţiune la finele lunii iulie. Această eva­luare s-a făcut după normele CNVM: la valoarea participaţiilor listate s-a luat în calcul preţul mediu al acţiunilor din ulti­mele 3 luni, în timp ce valoarea capi­ta­lu­rilor proprii la finele anului trecut a stat la baza stabilirii valorii partici­paţiilor nelis­tate.
Franklin Templeton va emite până pe 15 octombrie o evaluare proprie a fon­du­lui bazată pe standarde interna­ţio­nale, care ar putea diferi de evaluarea KPMG. Pe standarde internaţionale se ba­zea­ză şi evaluările realizate de casele de bro­keraj KBC Securities, Raiffeisen Ca­pital & Investment, BRD şi ING, care au eva­luat activele fondului la 1-1,2 lei/acţiune.
Preţul de tranzacţionare al acţiunilor pe piaţă este stabilit însă de raportul dintre cerere şi ofertă, după ce ambele părţi au analizat în prealabil valoarea ac­ti­ve­lor nete, activitatea administra­to­rului şi re­zultatele financiare ale fondului. Între va­loarea activelor fondului şi preţul ac­ţiunilor pot apărea diferenţe semni­ficative, ca şi în cazul SIF-urilor.

4. Cine va primi dividende din profiturile realizate în anii 2008 şi 2009?
Persoanele care deţin acţiuni la fond la data de 27 septembrie vor fi recom­pen­sate cu un dividend de 0,0816 lei pentru fiecare acţiune, indiferent de momentul primirii sau achiziţiei.
În prezent, acţionarii privaţi ai Fon­du­lui Proprietatea, în număr de peste 4.000, deţin 51% din acţiunile fondului.
Una dintre controversele legate de distribuţia dividendelor vizează cele circa 10.000 de persoane care au deja dosarele rezolvate şi au primit titluri de conversie, dar au optat pentru despăgubiri în nume­rar. La începutul lunii iulie, Guvernul a sistat despăgubirile în numerar. În aceste con­diţii, aceste persoane pot face cerere la ANRP pentru a primi acţiuni la Fondul Pro­prietatea, iar în acest caz ar trebui să intre imediat în posesia acţiunilor. Dacă ANRP nu le va soluţiona însă ce­rerile până la 27 septembrie, aceste per­soane vor pierde dreptul de a încasa divi­dende. La 100.000 de acţiuni, valoarea di­vi­den­de­lor se ridică la 8.160 de lei (1.900 de euro).

5. Cum va funcţiona relaţia dintre administrator şi reprezentanţii acţionarilor?
Franklin Templeton, unul dintre cei mai mari administratori de fonduri la nivel global şi printre primii investitori pe pieţele emergente, va fi monitorizat de cei cinci membri ai Comitetului Repre­zen­tanţilor - Corin Trandafir, repre­zen­tan­­tul moştenitorilor Malaxa şi Auschnit, Cristian Buşu-fostul director economic, Bogdan Drăgoi - secretar de stat la Fi­nan­ţe, Monica Maurer - consiliera fostului mi­nistru al economiei, şi Sorin Mîn­dru­ţescu - directorul general al Oracle.
Aceştia vor analiza bugetul de veni­turi şi cheltuieli şi planul de afaceri înainte de a fi aprobate de acţionari, vor moni­toriza investiţiile, tranzacţiile majore din por­tofoliu şi randamentele, vor monito­riza dacă administratorul respectă politica de investiţii. În structura actuală, Comi­tetul Reprezentanţilor este o pârghie de control pentru statul român şi nu reflectă struc­tu­ra acţionariatului fondului.