Cum va finanţa Trezoreria statului datoria publică anul viitor?

Pe piaţă, calculele privind necesarul de finanţare atât pentru sfârşitul acestui an, cât şi pentru 2011 diferă de la un analist la altul, fiind complicate de incertitudinile privind capacitatea Finanţelor de a ancora cheltuielile şi de a majora veniturile la nivelul programat.
Potrivit estimărilor ING Bank, anul viitor Finanţele va trebui să refinanţeze datorii în monedă locală de 17 mld. lei (aprox. 4 mld. euro), iar deficitul bugetar va fi de 31 mld. lei. Conform angajamentului faţă de FMI şi UE, Ministerul Finan­ţelor trebuie să reducă deficitul bugetar de anul viitor la 4,4% din PIB, respectiv 24,3 mld. lei.
Finanţele vor avea de rostogolit în 2011 un volum mare de datorie pe termen scurt contractată în acest an şi în 2009. Serviciul datoriei publice guvernamentale pe anul viitor cuprinde rate de capital de circa 11,3 mld. euro şi dobânzi de 2 mld. euro, adică un total de peste 13 mld. euro.
În vara anului viitor ajung la scadenţă şi certificatele de trezorerie în euro lansate în iulie, în valoare de 1,2 mld. euro.
Pentru următorii trei ani, Trezoreria are în vedere contractarea unor împrumuturi de pe pieţele externe în cadrul unui program de finanţare pe termen mediu (Medium Term Notes) în valoare de şapte miliarde de euro. Iar prima emisiune de titluri în euro va fi lansată luna viitoare, potrivit secretarului de stat din Finanţe, Bogdan Drăgoi, adică mai devreme decât era anticipat.
Un astfel de program presupune o strategie de finanţare pe termen mediu şi lung, o viziune de risc şi în ceea ce priveşte performanţa economică pe termen mediu şi lung.
Rămâne de văzut ce rol va juca anul viitor un nou acord cu FMI şi în ce măsură deficitul bugetar ar mai putea fi finanţat în eventualitatea unor situaţii extreme din bani de la Fond, aşa cum s-a întâmplat în 2009.

Părerile analiştilor sunt împărţite în ceea ce priveşte succesul ieşirii României acum pe pieţele externe. Potrivit unui raport al băncii de investiţii Credit Agricole Cheuvreux, citat de agenţia Bloomberg, România şi Ucraina vor beneficia de o cerere solidă pentru următoarele emisiuni de euroobligaţiuni, după succesul unei operaţiuni similare lansate luni de Cehia, care a vândut euroobligaţiuni de două miliarde de euro, atrăgând o cerere de 5,3 mld. euro.
Pe de altă parte, într-o analiză Bloomberg scrie că România, Ungaria şi Serbia, susţinute de FMI, UE şi alte instituţii financiare prin împrumuturi în valoare totală de 43 mld. euro, se confruntă cu aceleaşi probleme macroeconomice şi întâmpină probleme în a atrage finanţare de la investitori.
Cel mai recent împrumut atras de România de pe pieţele externe a avut loc în luna martie, când a împrumutat un miliard de euro printr-o emisiune de euroobligaţiuni cu scadenţă la 5 ani, la un cupon de 5% şi un randament total de 5,17% pe an.

Ce s-a întâmplat în acest an

Finanţarea deficitului bugetar şi a datoriei publice a creat dificultăţi şi anul acesta, după tensiunile din 2009, în condiţiile în care statul a avut de acoperit emisiunea de eurobonduri de 700 mil. euro, scadentă în iulie. Totodată, în noiembrie ajung la scadenţă încă 1,4 mld. euro din bondurile pe care Trezoreria le-a vândut toamna trecută băncilor.
La acestea s-au adăugat scadenţe la titlurile de stat în lei, în condiţiile în care mare parte din sumele împrumutate anul trecut pe piaţa internă au avut scadenţe scurte, impunând rostogolirea frecventă a împrumuturilor. În august, de exemplu, Finanţele au vândut doar titluri cu scadenţa de cel mult un an, de 3 mld. lei, refuzând două oferte pentru vânzarea de obligaţiuni cu maturitatea de trei şi cinci ani.
În ultima perioadă, la majoritatea operaţiunilor organizate Trezoreria a vândut titluri sub valoarea indicativă, încercând să menţină randamentul la cel mult 7%.
"Deocamdată Ministerul Finanţelor pare concentrat pe păstrarea randamentului de 7%. Băncile sunt un pic mai prudente, în special la investiţiile de peste un an. Titlurile de stat cu scadenţa la până la un an vor rămâne oricum un instrument bun de investiţii, având în vedere lipsa de oportunităţi în crearea de active pentru bănci (acordarea de credite sectorului privat - n.red.)", a comentat dealerul unei bănci.
Pentru luna septembrie, Finanţele au programat să vândă titluri de 4,6 mld. lei, din care 87% reprezintă certificate de trezorerie. De la începutul acestui an Trezoreria a împrumutat de la băncile comerciale, prin vânzarea de titluri de stat, 25,4 mld. lei.