Clasa politică tulbură din nou apele pentru leu

Riscul politic în cazul României a revenit în atenţia analiştilor, iar euro a urcat deja pe piaţa valutară până la aproape 4,3 lei, cel mai ridicat nivel al ultimelor două luni, după ce remanierea a şase miniştri săptămâna trecută nu a stins discuţiile privind demiterea actualului guvern.

Disputele de pe scena politică se suprapun peste o nouă deteriorare a sentimentului jucătorilor pe plan internaţional, venind într-un moment în care s-au reaprins temerile privind încetinirea marilor economii şi posibile accentuări ale problemelor statelor puternic îndatorate din Europa. "Dacă stabilitatea financiară primează (în viziunea BNR - n. red.), ar trebui să ţină cursul cât mai stabil, pentru că o depreciere ar pune presiune mare pe rambursarea creditelor în valută.

Dar dacă vrei să găseşti o cale prin care să stimulezi economia din zona monetară, poţi fie să vii cu politici extrem de laxe pe partea de dobânzi, fie în zona de curs să stimulezi oarecum exportul. Situaţia este însă foarte complicată, pentru că poza guvernamentală este în mişcare, iar în zona fiscală nu este destul de clar dacă ajustarea TVA va avea efecte reale asupra veniturilor bugetare", spune Dorin Badea, directorul trezoreriei UniCredit Ţiriac Bank.

În aceste condiŢii, toamna ar putea aduce din nou o perioadă de turbulenţe pentru leu. În scenariile pesimiste euro urcă la 4,4-4,5 lei la sfârşitul anului, pe fondul accentuării instabilităţii politice, care ar culmina, ca şi în toamna lui 2009, cu demiterea guvernului.

La polul opus, aplanarea tensiunilor pe plan local şi calmarea pieţelor internaţionale ar deschide calea spre scăderea cursului sub 4,2 lei pentru un euro, în condiţiile în care leul a rămas în urma celorlalte monede din regiune, care au câştigat teren în faţa monedei unice. În condiţiile în care aproape două treimi din creditul privat este denominat în valută, o depreciere suplimentară a leului ar pune presiune pe calitatea portofoliilor băncilor, într-un moment în care oricum cheltuielile cu provizioanele sunt în creştere.

"Văd cursul undeva în banda 4,25-4,35 lei pentru un euro. BNR eventual va atenţiona clasa politică, dar nu cred că deprecierea cursului peste 4,5 poate fi un scenariu posibil, în condiţiile în care aceasta ar afecta şi mai mult capacacitatea companiilor şi a populaţiei de a rambursa creditele în valută", consideră trezorierul unei alte bănci importante de pe piaţă.
Deşi BNR are capacitatea de a controla cu uşurinţă cursul, având în vedere rezervele valutare mari, de peste 31 mld. euro şi dimensiunea relativ redusă a pieţei valutare locale, cu tranzacţii zilnice de circa 1 mld. euro. Totuşi, preţul controlării cursului se vede în fluctuaţii mari de dobândă, care afectează creditele în lei.

"O demitere a guvernului ar fi foarte rea, pentru că nu ştiu cât va putea BNR să mai ţină cursul, iar costul intervenţiilor va fi probabil creşterea dobânzilor la leu peste 10%, care o să omoare economia, aşa cum s-a întâmplat şi în toamna lui 2008. Importatorii încep să se sperie şi cumpără valută, ca să se asigure pentru perioada sărbătorilor de iarnă. Aşa cum a fost în vară panica pe retail, este posibil să vedem acum pe corporate", a comentat un dealer. În schimb, fără turbulenţe pe scena politică locală şi fără complicaţii pe plan extern, el consideră că euro ar putea să coboare sub 4,2 lei.
Dealerii spun că cererea mare de valută de pe piaţă este alimentată la începutul fiecărei luni chiar de bănci, care trebuie să cumpere euro pentru a-şi închide poziţiile create atunci când constituie provizioane pentru creditele în valută (operaţiune care echivalează cu vânzarea de valută către clientul respectiv). Astfel, în prima săptămână din lună, dealerii trebuie să cumpere valută pe măsura provizioanelor constituite de bancă. În iulie, spre exemplu, băncile au făcut provizioane de circa 240 mil. euro (cumulat pentru creditele în lei şi valută).