Motoarele producţiei industriale continuă să încetinească. Cum va fi influenţat PIB-ul?

Producţia industrială, unul dintre cei mai importanţi indicatori din economie, a crescut în iulie pentru a noua lună consecutiv, dar ritmul s-a temperat la 2,3% comparativ cu aceeaşi perioadă de anul trecut.
În primele şapte luni, creşterea producţiei industriale a fost de 5,3% în serie brută, respectiv 4% în serie ajustată sezonier. Faţă de luna iunie însă evoluţia nu a fost deloc îmbucurătoare, producţia industrială scăzând atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată sezonier, cu 2,3%, respectiv 0,8%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.
"Cifrele referitoare la sectorul industrial relevă faptul că industria începe să dea semne de oboseală şi ne aşteptăm ca industria să îşi încetinească dinamica de creştere în lunile următoare, ca urmare a deteriorării continue a aşteptărilor agenţilor economici şi a revenirii lente a principalilor nostri parteneri comerciali externi", a comentat Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank. Menţinerea producţiei industriale pe creştere în termeni anuali se datorează în cea mai mare măsură cererii externe, principalele industrii care produc în acest moment pentru export fiind industria auto şi cea petrochimică.

Industria nu are însă suficientă forţă pentru a trage de una singură economia din recesiune, în timp ce consumul intern rămâne foarte slab. Nici pentru ţările care au revenit pe creştere economică, luna iulie nu a venit cu veşti foarte bune în privinţa producţiei industriale.
Producţia industrială a celei mai mari economii europene, Germania, a înregistrat o creştere marginală de doar 0,1% în iulie, faţă de luna precedentă, după o majorare de 0,6% în iunie.
Alexander Koch, vicepreşedintele departamentului de research al UniCredit Bank, susţine însă că cifrele mai slabe privind producţia industrială în perioada de vară nu ar trebui privite nefevorabil. "O mică pauză sau un regres temporar limitat în perioada de vară nu pare neobişnuit. Pe sectoare, producţia în electro şi utilaje s-a îmbunătăţit în continuare, în timp ce producţia în industria auto a fost semnificativ mai slabă. În construcţii, producţia a crescut cu 0,9%."
În iulie şi vânzările de retail din Germania au scăzut în mod neaşteptat, pentru a doua lună consecutiv, după ce au contribuit la creşterea economică în trimestrul al doilea. Koch apreciază că până în prezent nu sunt semne pentru un final al trendului ascendent al producţiei industriale în lunile următoare. Însă, avansul economiilor din zona euro, cea mai mare piaţă de export a Germaniei, s-ar putea înrău­tăţi ca urmare a ajustării cheltuielilor publice pen­tru reducerea deficitelor bugetare.

Ce a influenţat producţia

Reducerea producţiei industriale din România în iulie faţă de iunie, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost cauzată de scăderea industriei prelucrătoare (-1,1%) şi a producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-1%). Industria extractivă a crescut cu 0,5%.
Raportată la aceeaşi lună din 2009, în iulie producţia industrială a urcat cu 3,4% ca serie brută şi cu 2,3% ca serie ajustată. Evoluţia pozitivă s-a datorat creşterii celor trei sectoare industriale: industria prelucrătoare (3,5% ca serie brută, 3,3% ca serie ajustată), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (3,5% şi, respectiv, 4,1%) şi industria extractivă (1,3% şi 0,4%). O influenţă asupra evo­luţiei producţiei industriale a venit şi de la efectul de bază, având în vedere scăderile de anul trecut. Datele anun­ţate anterior de INS reflectă fap­tul că şi comenzile noi din industrie au scăzut în iulie faţă de iunie cu 13,3%, după o scădere mai accentuată a bunurilor de capital, dar au urcat cu 24,7% comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut.

Hăncilă apreciază că scăderea lunară a comenzilor noi din industrie în luna iulie poate fi temporară şi s-ar putea datora perioadei concediilor. De când a revenit pe plus, în noiembrie anul trecut, producţia industrială a înregistrat oscilaţii puternice de la o lună la alta. După un avans de 7,1% în ianuarie, ritmul s-a atenuat la 1,4% în februarie, pentru ca în iunie creşterea anuală a producţiei industriale să ajungă la 4,7%.
În iunie România a înregistrat a treia creştere din UE a producţiei industriale faţă de mai, de 1,9%, în timp ce indicatorul a stagnat la nivelul celor 27 de state membre şi a scăzut cu 0,1% în zona euro.
Autorităţile române au invocat această evoluţie a producţiei industriale drept unul dintre semnele de revenire a economiei din recesiune.
"Industria va ră­mâ­ne sectorul cu cea mai bună perfor­manţă şi în trimestrele urmă­toare, menţinându-se pe creştere, însă ritmul de creştere va fi inferior comparativ cu trimestrele anterioare", a mai spus economistul-şef al Volksbank.