Mobius spune că ar putea să nu fie interesat de giganţii energetici de stat dacă nu produc valoare

Primul lucru pe care cei de la Templeton îl vor face la Fondul Proprietatea (FP) este o eva­luare amănunţită a portofoliului fondului, care conţine destule "comori ascunse" în opinia lor.
"Ceea ce trebuie să facem mai întâi este să vedem unde este valoarea ascunsă a portofoliului, pentru că sunt multe companii în portofoliu care deţin proprietăţi subeva­luate sau care nu sunt utilizate la capacitate maximă. Acest demers presupune o cola­borare strânsă cu Guvernul privind sectorul energiei electrice, pentru că multe companii din sector care se află în portofoliul Fondului Proprietatea sunt controlate de stat", a declarat Mark Mobius, preşedintele executiv al Templeton Asset Management, într-un interviu acordat ZF după adunarea generală a acţionarilor de la FP de la înce­putul săptămânii în care Franklin Tem­pleton a primit mandatul de administrator.
Una dintre principalele probleme pe care Templeton trebuie să le rezolve cu statul este legată de înfiinţarea celor două companii energetice naţionale, unul dintre proiectele principale ale fostului ministru al economiei Adriean Videanu.
Proiectul pre­vede reunirea celor mai importanţi pro­du­cători de energie aflaţi în portofoliul Ministerului Economiei în doi giganţi energetici integraţi.
Problema este că Fondul Proprietatea deţine participaţii semnificative în cinci dintre companiile im­plicate în proiect (Hidroelectrica, Nuclear­electrica, şi com­plexurile energetice Cra­iova, Rovinari şi Turceni), companii care au fost profitabile în ultimii ani şi care reprezintă circa 25% din activele fondului.
În locul acestora, fondul ar trebui să primească participaţii în cele două companii energetice, care vor cuprinde însă şi active care au generat pierderi mari în ultimii ani, precum termocentralele aparţinând Termo­e­lectrica şi producătorii de cărbune din Oltenia. Proiectul a stârnit nemulţumiri în rândul acţionarilor minoritari ai FP, care cred că înfiinţarea celor doi giganţi va scădea interesul investitorilor străini pentru Fondul Proprietatea.
Cei de la Franklin Templeton spun că sunt interesaţi de acest proiect doar în mă­su­ra în care va genera valoare adăugată. "Dacă din combinaţia acestor companii nu va rezulta valoare adăugată, nu ne inte­re­sea­ză, nu vrem acest proiect", a precizat Mobius.
El va trebui însă să negocieze cu reprezentanţii Ministerului Economiei, care deţin controlul companiilor din sectorul ener­getic. Pe de altă parte, statul contro­lează în acest moment 49% din Fondul Proprietatea şi şi-a numit patru repre­zen­tanţi în Comitetul Reprezentanţilor care va supraveghea administrarea fondului de către Templeton. Cei patru reprezentanţi sunt: Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, Monica Maurer, consiliera fostului ministru ale economiei, Cristian Buşu, fost consilier al lui Emil Boc, şi Sorin Mândruţescu, şeful Orache Ro­mânia şi preşedintele Camerei de Comerţ Ro­mâno-Americane, de asemenea un apropiat al PD-L. Acţionarii minoritari sunt reprezentaţi de Corin Trandafir, avocatul familiilor Auschnit şi Malaxa.

"Şi apoi avem Petrom"
Participaţia de 20,1% deţinută la OMV Petrom (SNP) este în prezent cea mai valoroasă din portofoliul Fondului Pro­prie­tatea, având o pondere de circa 30% din active (865 mil. euro la preţul de ieri de pe Bursă). Cu toate acestea, Petrom nu a mai distribuit dividende în ultimii doi ani, iar acum se pregăteşte să ceară bani de la acţionari pentru a-şi finanţa programele de investiţii.
"Întrebarea nu este ce planuri avem noi cu Petrom, întrebarea este ce planuri au ei cu noi", glumeşte Mark Mobius.
Reprezentanţii Franklin Templeton spun că deşi au o relaţie bună cu cei de la OMV de peste zece ani şi au investit în grupul austriac prin intermediul celorlalte fonduri ale lor, vor trata problema par­ticipaţiei la Petrom strict din punctul de vedere al businessului.
"Partea bună cu Petrom este că e mai transparentă decât alte companii din por­tofoliu, iar structura acţionariatului ne oferă un număr de oportunităţi pe care le vom explora şi vom vedea care este cea mai bună pentru fond", a declarat Greg Ko­nieczny, coordonatorul echipei din România a Franklin Templeton.
Petrom pregăteşte o majorare de capital de 600 mil. euro, care a fost aprobată în principiu de acţionari în aprilie. Fondul Proprietatea ar trebui să vină cu 120 mil. euro pentru a-şi menţine participaţia.

Expunerea exclusiv pe România este un factor cheie în "vânzarea" fondului
Reprezentanţii Franklin Templeton susţin că pe termen lung au în vedere şi o di­ver­sificare a fondului pe plan inter­na­ţional, dar în prima fază se vor orienta către com­pa­niile locale, atât listate, cât şi nelistate, unde există multe oportunităţi în acest mo­ment.
"Atracţia investitorilor străini pentru Fondul Proprietatea când vom merge să-l listăm la Londra este că investiţiile fondului sunt doar în România. Acesta va fi un factor cheie în vânzarea fondului", explică Mobius.
El mai spune că va încerca să strângă cât mai mulţi bani prin oferta publică pe care o va derula pe Bursa de la Londra. "Va trebui să emitem noi acţiuni. Trebuie să fie o ofertă semnificativă pentru a atrage interesul bro­ke­rilor şi fondurilor", a precizat şeful Tem­pleton Asset Management, cel care coor­do­nează de peste 20 de ani investiţiile Franklin Templeton pe pieţele emergente. Strategia de promovare a fondului va cuprinde vizite ale managerilor de fonduri străine în România, la companii din porto­fo­liul fondului, dar şi vizite ale repre­zen­tan­ţilor fondului la birourile marilor investitori din Londra, SUA, Japonia sau China. "Vrem să aducem companii chineze de in­ves­tiţii, să le explicăm ce este România, ce este fondul. Rolul nostru va fi să promovăm România. Listarea la Londra va ajuta ţara", a mai spus Mobius.
Printre misiunile pe care şi le asumă cei de la Templeton se numără şi acordarea de ajutor statului în listările viitoare, asistenţa acor­dată companiilor din portofoliu pentru dez­voltare şi transparentizarea pieţei de ca­pital din România.