Topul băncilor care înregistrează cele mai multe credite neperformante
La nivelul pieţei, creditele clasificate drept îndoielnic şi pierdere reprezentau la jumătatea anului circa 18% din total, însă pentru băncile cu portofoliile cele mai mari creşterea volumului împrumuturilor restante se vede mai puţin.
Băncile din top 10 după active au fost afectate diferit de
creşterea numărului clienţilor care au încetat să-şi plătească
ratele la credite, astfel că ponderea raportată a creditelor
neperformante în totalul împrumuturilor acordate variază într-un
interval foarte larg, cuprins între 6% şi 22%, potrivit datelor
publicate de instituţiile de credit la jumătatea anului.
Fără nicio excepţie, tendinţa a fost însă de deteriorare a
portofoliilor. Dintre cele mai mari zece bănci după valoarea
activelor administrate, cea mai slabă calitate a portofoliului de
credite era înregistrată de Volksbank, cu o rată a neperformantelor
de 21,6% încă de la sfârşitul lui martie. Austriecii nu au publicat
date privind riscul de credit la nivel local la jumătatea anului,
dar după primele trei luni aveau credite neperformante de 675 mil.
euro, aproape jumătate din neperformantele înregistrate în toate
celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est unde banca este
prezentă. Dintre celelalte bănci de top, doar ING şi banca de stat
CEC Bank nu au anunţat rezultatele după primele şase luni.
BCR, cea mai mare bancă locală după active, înregistra la jumătatea
anului credite neperformante reprezentând 14,7% din portofoliu, în
timp ce Bancpost şi UniCredit Ţiriac consemnau rate de
neperformanţă de 12,9%, respectiv 10,9%. La polul opus se situau
Alpha Bank cu o pondere a neperformanţetor în total credite de
5,7%, BRD cu 5,9% şi Banca Transilvania cu aproape 6%.
Raiffeisen a raportat la sfârşitul lui iunie credite neperformante
reprezentând 8,4% din soldul total, iar Banca Românească o rată de
neperformanţă de 8,5% (conform metodologiei de calcul a BNR). Banca
Românească prezintă însă şi un indicator al neperformantelor
ajustat cu valoarea garanţiilor, creditele neperformante coborând
în acest caz până la 4,8% din portofoliu. În martie-aprilie, când
economia părea să se îndrepte în direcţia bună, bancherii se
aşteptau ca vârful neperformantelor să fie atins la jumătatea
acestui an, dar aşteptările le-au fost date peste cap de anunţarea
măsurilor de austeritate, în primul rând de tăierea cu 25% a
salariilor din sectorul bugetar. Aşadar, în prezent, cele mai
optimiste estimări indică o stabilizare a calităţii portofoliilor
de credite abia spre finalul lui 2010. "Sper ca tendinţa de
deteriorare a portofoliilor de credite să se oprească undeva în
trimestrul patru. Evoluţia din trimestrul trei ridică încă semne
de întrebare din cauza măsurilor fiscale adoptate în ultima
perioadă, dar după ce va trece impactul acestor măsuri aş vedea
o raţiune pentru stabilizarea creditelor neperformante",
comentează analistul economic Aurelian Dochia.
La nivelul sistemului bancar, creditele trecute în categoria
îndoielnic şi pierdere - cu întârzieri la plată de peste 60 de zile
- ajungea în iulie la 18,6% din împrumuturile totale, de la 15,3%
la sfârşitul anului trecut.
În condiţiile creşterii neperformantelor, băncile au fost nevoite
să aloce sume mai mari pentru constituirea de provizioane, astfel
că la jumătatea anului pierderea cumulată pe întreg sistemul
bancar se ridica la peste 55 de milioane de euro, după un profit de
100 de milioane de euro în intervalul ianuarie-martie.
Cele mai mari probleme se înregistrează în rândul băncilor de talie
mică, din cauza dimensiunilor reduse acestea nu au reuşit să-şi
diversifice riscurile.
De exemplu, Carpatica - o bancă de talie mică specializată pe
finanţarea IMM-urilor - înregistra la sfârşitul lui iunie credite
cu întârzieri la plată mai mari de 60 de zile de 694 de milioane de
lei (158 de milioane de euro), reprezentând 56% din soldul total
al împrumuturilor acordate. Carpatica este listată la Bursa de
Valori Bucureşti (BVB) şi este obligată să publice trimestrial
rezultatele financiare, în timp ce alte bănci mici sunt mult mai
puţin transparente.
În contextul creşterii neperformantelor şi al deteriorării
percepţiei de risc după anunţarea de către Guvern a măsurilor de
austeritate, băncile au stopat procesul de reducere a dobânzilor
la credite înregistrat în prima jumătate a anului, iulie fiind a
doua lună consecutivă de creştere a costului finanţării.
În paralel, spun analiştii, revenirea creditării este împiedicată
şi de lipsa de cerere solvabilă din partea clienţilor, care în
contextul incertitudinilor din economie au renunţat la planurile
de investiţii pentru care ar fi putut obţine finanţare.
"Evident, există destule companii aflate într-o situaţie dificilă
şi care ar avea nevoie de finanţare, dar băncile sunt prudente cu
astfel de clienţi pentru că în ultimă instanţă aceştia sunt cei
care contribuie la creşterea neperformantelor", mai spune Aurelian
Dochia.