Noua strategie a RBS Bank: Ne reîntoarcem la corporate
RBS România, filiala locală a grupului Royal Bank of Scotland,
naţionalizat anul trecut de guvernul britanic pe fondul pierderilor
masive, se va orienta din nou cu precădere spre zona serviciilor
pentru clienţii corporate, în timp ce ponderea operaţiunilor de
retail va fi redusă, spune Johan Gabriels, care a preluat la
sfârşitul anului trecut conducerea operaţiunilor.
Grupul britanic a intrat pe piaţa românească în 2008, preluând în
urma unei tranzacţii internaţionale filiala olandezilor de la ABN
Amro, înfiinţată încă din 1995, care îşi construise o poziţie
foarte puternică pe segmentul de corporate.
"Vom creşte bilanţul pe partea de corporate. Avem deal-uri în
lucru, care vor începe să se concretizeze în perioada următoare.
Semestrul al doilea va fi mai bun decât prima jumătate a anului", a
spus Gabriels la un eveniment organizat cu ocazia a 15 ani de
prezenţă a băncii pe piaţa locală.
Belgianul Gabriels a fost adus la conducerea operaţiunilor RBS
România în toamna trecută, după ce grupul RBS a renunţat la
planurile de vânzare a filialei locale, în lipsa unor cumpărători
care să ofere un preţ acceptabil. El spune acum că rolul său este
să implementeze o nouă strategie de creştere pe mai mulţi ani, care
să urce valoarea băncii cu 30%.
Gabriels admite însă că până în decembrie nu va reuşi să recupereze
scăderea bilanţului din primele şase luni, activele fiind în iunie
cu 15% sub nivelul din vara anului trecut. RBS România a transferat
către grup credite de 250 de milioane de euro. Astfel, banca mai
are în portofoliul local credite de 500 de milioane de euro pe zona
corporate şi de 600 de milioane de euro pe retail. Grupul RBS
raportase la Londra o expunere pe credite în România de 832 de
milioane de euro în zona corporate şi 544 de milioane de euro pe
retail pentru sfârşitul lunii iunie. "Vom reduce portofoliul de
credite de consum. Nu mai vreau astfel de credite", spune Gabriels.
Practic, produsele de retail vor fi oferite doar "la pachet" cu
soluţiile de finanţare pentru companii, respectiv banca va încerca
să atragă managerii în segmentul serviciilor VIP, iar pentru
angajaţi va veni cu conturi de salarii şi credite. Vânzările
directe de credite către clientelă vor fi limitate, iar finanţările
vor fi oferite aproape exclusiv cu garanţii imobiliare. Într-un
interviu acordat ZF la începutul mandatului, Gabriels spunea că
intenţionează să schimbe modelul de distribuţie pe retail,
renunţând la forţa mobilă de vânzări (utilizată de la lansarea
operaţiunilor de retail în 2004), pentru a se concentra pe servicii
tranzacţionale, oferite pe baza plaformei de internet banking.
Banca operează însă o reţea de sucursală restrânsă, de 31 de
unităţi, dintre care trei sunt dedicate clienţilor VIP. Până la
sfârşitul anului banca îşi va reloca sediul central, urmând să
plece din Piaţa Montreal din Capitală într-o clădire nou construită
pe bulevardul Barbu Văcărescu.
Întreaga finanţare este asigurată local
Gabriels spune că banca şi-a majorat baza de depozite, întrucât se
pregăteşte pentru o creştere pe creditare, iar politica este de
a-şi asigura finanţarea independent de grup. "Banking-ul a
redevenit foarte simplu. Luăm fonduri cu 3% pe an (la euro - n.
red.) şi îi dăm mai departe", spune Gabriels. El afirmă că grupul
ar fi însă gata oricând să vină cu finanţări dacă "apare mâine un
deal bun de 500 de milioane de euro". Totuşi, dependenţa de
finanţarea locală pune RBS în poziţia de a evita creditele pe
termen lung, mergând către companii cu finanţări pe cel mult 5 ani,
pentru a nu avea un risc prea mare din cauza dezechilibrării pe
maturităţi între depozitele atrase şi împrumuturile acordate.
Companiile de stat sunt greu de finanţat prin
credite
Companiile de stat, care au cereri pentru finanţări de volume
importante şi pe termen lung, ar trebui să ia în considerare şi
alternativa împrumuturilor prin obligaţiuni, nu doar prin credite
bancare, care sunt dificil de structurat într-o astfel de perioadă,
spune Adina Enescu, director pentru instituţii financiare şi
sectorul public al RBS Bank. "Ne-am dori ca multe dintre companiile
de stat să se gândească la a accesa piaţa bondurilor în locul
finanţărilor bancare", spune Enescu. Ea afirmă că în prezent se
"lucrează" în piaţă la mai multe proiecte de acest tip, însă
finalizarea lor este îngreunată de ezitările clienţilor. În funcţie
de profilul companiei, costul finanţării prin vânzările de
obligaţiuni poate deveni "foarte bun", apreciază Enescu.