Scăderi de profit de două cifre în sem. I, dar şi reveniri faţă de 2009

Aproape jumătate din băncile mari înregistrau la jumătatea anului scă­de­ri de profit cu două cifre, în timp ce un singur jucător de top zece a ob­ţinut în primele şase luni un rezultat net mai mare decât în aceeaşi perioadă din 2009. Cea mai mare scădere de profit a fost consemnată de Alpha Bank, care a raportat un profit brut de 23,7 milioane de euro, cu aproape 32% sub nivelul din ianuarie-iunie 2009. Grecii nu au publicat însă şi cifra aferentă profitului net.
Grupul BCR, care deţine cea mai mare bancă locală după active, a anunţat un profit net în scădere cu circa 19%, până la 117 milioane de euro. Diminuarea profitabilităţii a fost generată în principal de creşterea chletuileilor cu provizioanele pentru credite neperformante.
De fapt, provizioanele mai mari au reprezentat principalul factor care a influenţat rezultate băncilor în prima jumătate a anului, astfel că profiturile au scăzut în cele mai multe cazuri în ciuda creşterii veniturilor operaţionale şi scăderii cheltuielilor de funcţionare. Dintre băncile de talie mare, Volksbank, CEC şi ING nu şi-au publicat rezultatele la şase luni.
De exemplu, veniturile operaţionale ale BCR au crescut cu mai mult de 8% în intervalul ianuarie-iunie, la 535 de milioane de euro, dar cheltuielile cu pro­vizioanele au reprezentat peste 40% din această sumă.
În cazul UniCredit Ţiriac Bank profitul operaţional a urcat cu 18%, însă nu a fost suficient pentru a ţine pasul cu majorarea ponderii creditelor neperformante în portofoliu de la 6,5% în decembrie 2009 la aproape 11% la sfârşitul lui iunie. Astfel, profitul net al băncii a scăzut cu 16% în primul semestru, la 36 de milioane de euro.
Totodată, BRD, a doua bancă mare, a anunţat o scădere cu aproximativ 12% a profitului net, până la 88,5 milioane de euro, rezultatul reflectând menţinerea la un nivel ridicat a costurilor cu provizioanele. Cheltuielile cu provizioanele au fost cu 54% mai mari în primele şase luni din 2010 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
În schimb, Banca Transilvania a raportat pentru prima ju­mă­tate a anului un profit net de trei ori mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, adică de 8 milioane de euro. La sfârşitul lui iunie, banca avea un sold al provizioanelor de aproape 230 de milioane de euro, fiind resimţită din ce în ce mai puternic ponderea mare în portofoliul de credite a IMM-urilor, segmentul de clienţi cel mai puternic lovit de criză. Chiar dacă majoritatea băncilor de top au rămas pe profit după primele şase luni sau chiar au revenit de pe pierdere, la nivelul sistemului ban­car s-a înregistrat o pierdere cumulată de 56 de mi­lioane de euro, în special din cauza rezultatelor ne­gative acumulate de jucătorii de talie medie şi mică. În primul trimestru, de exemplu, profitul agregat al sistemului bancar a fost de 100 de milioane de euro.
Există riscul ca profitabilitatea băncilor să scadă în semestrul doi în condiţiile în care creditele neper­for­man­te cresc şi la fel şi provizioanele. Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din BNR, declara recent că după primele şapte luni piaţa înre­gistrează "o pierdere mare", fără să precizeze însă nivelul.
Cel mai puternic lovite de creşterea neperfor­manţelor au fost băncile mici şi mijlocii, care din cauza dimensiunilor reduse nu au reuşit să-şi diversifice riscurile. Astfel, OTP, ATE Bank şi Carpatica au înregistrat o pierdere după primele şase luni, deşi în perioada similară a anului trecut au raportat un rezultat net pozitiv. Şi italienii de la Intesa au avut o pierdere de 3 milioane de euro, după ce fuseseră pe zero în primul semestru din 2009.