Participanţii la şedinţa ZF Expert: sistemul sanitar trebuie regândit din temelii, altfel e fără viitor

Autor: Ioana David 09.09.2010
Spitalele ar trebui să concureze între ele pentru finanţarea pe care o pot obţine de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), ceea ce ar permite trierea lor, astfel încât cele ţinute în viaţă artificial prin portiţe legale cum este cea de obligativitate a CNAS de a finanţa toate unităţile sanitare, să dispară. Pe de altă parte, informatizarea sistemului ar reduce fraudele şi ar aduce un control mai bun al costurilor, în timp ce medicii ar trebuie să lucreze fie la stat, fie la privat.


Acestea au fost câteva dintre ideile enunţate la şedinţa ZF Expert de ieri la care au participat Levente Vass, consilier personal al ministrului să­nătăţii, Nicolae Lucian Duţă, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Marius Savu, directorul Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale (ASSM) din cadrul Primăriei Capitalei, Ilan Gonen, expert în servicii medicale, şi Wargha Enayati, directorul general al Centrului Medical Unirea.
În sănătate se învârt anual aproape 5 mili­ar­de de euro, câte sunt fondurile cumulate ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi ale Ministerului Sănătăţii, nivel dublu comparativ cu 2005, însă în pofida creşterii acestor bani, rezultatele nu se văd în calitatea actului medical.
"Majorarea de fonduri a mers în două direcţii: în salariile din sistemul de sănătate care au crescut şi în consumul nejustificat de medicamente care a crescut şi el", a spus Nicolae Lucian Duţă, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Pe de altă parte, el a mai spus că eliminarea barierelor la consumul de medicamente, adică plafoanele de la farmacii, a deschis o portiţă pentru risipă în sistem în condiţiile unei lipse de reacţie generale din partea autorităţilor.

Un sistem în care directorii taie şi spânzură
"În trecut Ministerul Sănătăţii a făcut politici de sănătate care nu au putut fi susţinute de CNAS, ceea ce a condus la debusolarea sistemului. În prezent încercăm să separăm greşelile din trecut. CNAS ar trebui să contracteze numărul real de servicii necesar", a mai spus Duţă.
El a vorbit şi despre obligativitatea instituţiei pe care o reprezintă de a finanţa toate spitalele din România, chiar dacă acestea nu îndeplinesc condiţii de calitate.
În acest fel s-au menţinut funcţionale unităţi care demult ar fi trebuit să fie închise. "Casa nu ar trebui să mai aibă obligaţia de a încheia contracte cu unităţi care nu îndeplinesc standarde de calitate, aşa cum se întâm­plă în prezent", a spus Duţă.
Tot legat de cheltuirea banilor în sistemul de stat, toţi cei prezenţi au fost de acord că nu a existat un control real al fondurilor existente.
"Legea este în aşa fel făcută încât banii pe care spitalul îi ia de la CNAS să fie cheltuiţi cum vrea. Casa cumpără servicii însă după ce plătim, managerul îmi spune «la revedere, drum bun, tu nu mă poţi controla». Singurii care controlează sunt direcţiile sanitare. Sunt manageri cărora li se pare că sunt pe moşia lor când conduc aceste spitale", spune Duţă
Şi Marius Savu, directorul Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale (ASSM) din cadrul Primăriei Capitalei, a fost de acord cu gradul foarte mare de independenţă a managerilor de la stat. Consiliile locale au preluat de la 1 iulie în administrare mare parte din spitalele româneşti, la finalizarea procesului de descentralizare.
"Managerul are un grad foarte mare de autonomie pe care şi-l asumă timp de trei ani. Poţi să controlezi ce face cu banii, dar nu poţi să intervii în activitatea de zi cu zi a unităţii. Problema care se pune în cazul spitalelor luate de municipalitate nu e cea de subfinanţare, ci accesul foarte mare al pacienţilor în spital. Ne lovim de un grad de ocupare care se duce înspre 90%, care este peste limitele normale. Ar trebui gândit în ansamblu modul de finanţare şi accesul", este de părere Savu.

Un sistem în care nu s-a schimbat nimic
În legătură cu evoluţia sistemului sanitar din România, Ilan Gonen, care a construit primul spital privat local, Euroclinic, a afirmat că nu i se pare nimic schimbat comparativ cu începutul anilor '90.
"Am sentimentul că nu s-a schimbat nimic. Acuzăm, dar nu avem o viziune. Mi se pare că ne găsim în anii 1885-1886. Sistemul este politic. Trebuie depolitizat, trebuie să existe o continuitate. Ce se va întâmpla peste 20 de ani pentru că populaţia României devine tot mai bătrână. În 1993, când se puteau educa medicii să nu existe abuzuri, nu s-a făcut nimic. S-a ratat această şansă", a spus Gonen.
Wargha Enayati, directorul general al reţelei de clinici private Centrul Medical Unirea (CMU), condamnă atitudinea managerilor de la stat, pasivi atunci când le pleacă oamenii, în condiţiile unei lipse acute de personal în sistem.
"Deschidem un spital de pediatrie pentru care recrutăm medici de la stat şi am văzut cu ce indiferenţă îi lasă se plece. Ar putea să fie măcar supăraţi pe mine că le iau oamenii", a spus Enayati.