Dilema absolventului de limbi străine: call center sau „la catedră“

Aproximativ 10.000 de români s-au angajat în ultimii ani la diviziile de outsourcing ale unor giganţi ca Alcatel-Lucent, Genpact, HP, IBM, Oracle, Wipro, Sykes, Computer Generated Solutions, XL World sau ING Asigurări, pentru a presta servicii precum procesare de facturi sau suport IT pentru firme occidentale.

Facultăţile de limbi străine au scos anul acesta aproximativ 1.000 de absolvenţi, potrivit estimărilor Ministerului Educaţiei, iar o mare parte din tineri sunt deja angajaţi sau depun cereri pentru posturi în call centere pentru salarii care încep de la 300 - 400 de euro pe lună. Dacă în trecut majoritatea acestor absolvenţi se înghesuiau pentru o funcţie într-o instituţie de învăţământ, salariile mici şi prestigiul scăzut al profesorilor i-au determinat să accepte orice loc de muncă prin care îşi pot suplimenta veniturile şi tototdată pot aplica ceea ce au învăţat în facultate.

"Rolul şi imaginea profesorului în comunitate a scăzut în ultimii ani, ceea ce a dus şi la o scădere în aspiraţiile tinerilor către o carieră preuniversitară sau universitară. Mulţi preferă să lucreze într-un call center pe un salariu de 300 - 400 de euro decât să urmeze o carieră în învăţământ pe un salariu de nici 200 de euro, mai ales că s-au redus cu un sfert salariile şi nici nu mai primesc bani pentru orele suplimentare", este de părere sociologul Alfred Bulai. Dacă în trecut profesorii mai puteau să-şi suplimenteze veniturile prin meditaţii, dezvoltarea învăţământului particular din ultimii ani a lovit puternic aceste practici şi de aceea chiar profesorii au încercat să ia mai multe norme sau să se implice în proiecte finanţate din fonduri europene pentru a-şi majora veniturile.

De ce vor să lucreze ca operatori call center

Programul flexibil, salariul acceptabil pentru un angajat fără experienţă, dar şi lipsa altor slujbe disponibile pe piaţă îi determină pe tineri să-şi depună CV-urile pentru posturile de operatori call center.

"Am ales să lucrez la un call center pentru că aveam nevoie de bani. Sunt încă student, iar pentru alte joburi se cere experienţă de cel puţin doi ani. Avantajul meu a fost că vorbesc italiana la un nivel mediu, asta fiind şi principala cerinţă a angajatorului. În ceea ce priveşte salariul, câştig 250 de euro pe lună plus bonus dacă depăşesc targetul lunar stabilit", spune Cătălin, student în anul II la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din Cluj-Napoca. La serviciu, rolul lui Cătălin este acela de a-i suna pe clienţii unor companii din Italia care nu şi-au achitat la timp datoriile către acestea sau de a recupera unele sume restante.

Şi Anda, 22 de ani, absolventă a unei facultăţi de limbi străine, s-a angajat în urmă cu patru luni, înainte să-şi dea examenul de licenţă, la o firmă de call center din Bucureşti.

"Consider că este mai bine să lucrez undeva de unde pot să obţin bani decât să merg în învăţământ, doar pentru titulatura jobului. Îmi place ceea ce fac mai ales pentru că programul este flexibil, pot să mai vorbesc cu colegii şi, în plus, mi-au spus că e posibil să facă majorări salariale pentru cei mai vechi de trei luni", spune Anda, care are momentan un salariu net de 170 de euro şi bonuri de masă. Ea a mai spus că şi-ar dori să lucreze în această companie cel puţin până când se termină criza, pentru că locul de muncă actual nu reprezintă o oportunitate de carieră pe termen lung, mai ales că, uneori, oamenii cu care intră în contact la telefon pot fi destul de dificili.

Vivek Bakshi, şeful local al diviziei de Business Process Outsourcing (BPO) a companiei Wipro Technologies, unul dintre liderii industriei mondiale IT şi cea mai mare companie de software din India, spune că există două condiţii pe care le impune la angajare: absolvirea unei facultăţi şi cunoaşterea unei alte limbi străine în afară de engleză. Momentan, Wipro are 1.000 de angajaţi în România, iar planul de recrutare pentru acest an prevede ocuparea a încă 150 de poziţii deschise.

"Limba engleză este absolut necesară, mai ales că este folosită şi în comunicarea internă. Avem o bază de 5.000- 6.000 de CV-uri adunate, iar candidaţii români sunt bine pregătiţi", spune Bakshi. El a mai precizat că, deşi se spune că slujbele în centrele de outsourcing sunt tranzitorii, în cadrul companiei există 12 angajaţi care lucrează de 3-4 ani în companie şi care au fost promovaţi, formându-şi o carieră în cadrul acestei companii.

Totuşi, o mare parte din studenţii sau absolvenţii care se angajează în call centere vor doar un loc de muncă bine plătit, pentru a-şi acoperi cheltuielile de chirie şi întreţinere, mai ales că mulţi sunt din provincie.

"99% din cei care se angajează în call centere nu vor o carieră în compania respectivă, nu vor să iasă la pensie de acolo. Se angajează pentru o perioadă determinată de timp, până găsesc ceva mai bun - pentru că şi-aşa nu ştiu să facă nimic - pe un salariu de 300- 400 de euro, pe care nu l-ar obţine dacă ar lucra în învăţământ", mai spune sociologul Bulai.

Pot câştiga până la 800 de euro net dacă vorbesc limbi "exotice"

Absolvenţii de liceu sau studenţii sunt cei care depun CV-uri pentru posturile în call centere, care vor program flexibil, în aşa fel încât să poată să meargă şi la şcoală. În prezent, recruiterii primesc câte 200 - 300 de cereri pentru un loc de muncă de operator call center.

"Nivelul salarial variază, în funcţie de specificitatea jobului, cu marje care variază între 300 şi chiar 800 de euro net. Poate fi vorba despre un salariu fix mai mic, la care se adaugă bonus din vânzări (în cazul în care este vorba despre un call center ce are ca obiect de activitate vânzarea de produse sau de servicii prin telefon) sau poate fi vorba de un salariu ce cuprinde bonusuri pentru limbile străine cunoscute. Cu cât acestea sunt mai «exotice», cu atât nivelul salarial creşte", susţine Carmen Puia, HR consultant în cadrul firmei Adecco, jucător aflat în top 5 pe piaţa locală de recrutare.

Printre limbile străine "exotice" se află limbile nordice (suedeza, finlandeza sau daneza), dar şi olandeza, portugheza sau poloneza. Ea a mai precizat că principala problemă la recrutare o constituie atitudinea candidaţilor, care nu aveau niciun fel de experienţă profesională (nici măcar internship-uri sau voluntariate), dar care aveau aşteptări salariale foarte mari, doar pentru că au terminat o facultate.

"În fiecare an, există aproape 100 de absolvenţi ai specializării de limbă italiană, iar aceştia se angajează fie ca profesori, fie prin multinaţionale - în call centere sau în bănci, în notariate sau la ziare. Doar cei mai buni ajung să facă traduceri foarte bune şi să lucreze în edituri. Mulţi studenţi se angajează în call centere încă din timpul facultăţii, iar acest lucru este benefic şi se vede şi la cursuri, pentru că au o fluenţă mai mare în vorbire", spune conf. dr. Oana Cristea, şefa catedrei de italiană din cadrul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti.

ING caută vorbitori de cehă şi slovacă

Conducerea centrului regional de servicii deschis la Cluj-Napoca de divizia de asigurări de viaţă a grupului olandez ING a anunţat că planurile de angajare includ recrutarea a 200 de persoane până la finalul anului, plus încă aproximativ 500 de oameni anul viitor, majoritatea posturilor fiind poziţii de junior şi se adresează tinerilor absolvenţi de studii superioare. "Căutăm studenţi sau absolvenţi de studii superioare, vorbitori de limbi străine, în prezent fiind disponibile posturi pentru vorbitorii de cehă şi slovacă, iar în viitor pentru poloneză, maghiară, greacă şi spaniolă. Totodată căutăm şi specialişti în IT, experienţa în domeniul asigurărilor fiind fără îndoială, un avantaj", a declarat pentru ZF Transilvania Koen Vanvinckenroye, CEO ING Self Service Center Europe. Intenţia centrului regional de servicii ING de la Cluj este să ajungă la un total de 300 de angajaţi până la finele anului, urmând ca numărul acestora să crească la aproximativ 1.000 până în 2013.

Până în prezent, la Cluj au fost angajate peste 120 de persoane. Prin centralizarea mai multor servicii la Cluj-Napoca, ING urmează să obţină o reducere a costurilor operaţionale la nivelul companiilor de asigurări de viaţă pe care le deţine în regiune.

Ce companii îşi trimit angajaţii de 38 de ani la cursuri de limbi străine

Însă limbile străine "exotice" nu sunt căutate numai de angajatorii care caută tineri absolvenţi pentru centrele de servicii.

Multinaţionale precum British American Tabacco, Genpact, Cameron sau Lukoil şi-au trimis în acest an cel puţin 250 de angajaţi la cursuri de limbă rusă, spaniolă, cehă, maghiară, finlandeză şi arabă, potrivit datelor companiei care oferă cursuri de limbi străine Bell Bucharest, unul din cei mai mari jucători de pe piaţa locală de furnizori de cursuri de limbi străine (în special de limbă engleză) pentru segmentul corporate.

"Cursanţii care sunt angajaţi ai companiilor mari au o medie de vârstă de 38 ani şi urmează cursurile deoarece intră în contact cu clienţi vorbitori ai acestor limbi. Avem puţini cursanţi care lucrează în call centere, aceste companii optând adesea să-şi pregătească angajaţii cu traineri interni sau apelează la centre de limbi străine care lucrează cu tarife coborâte", spune Gabriel Olariu, managerul Bell Bucharest.

Preţul unui curs de 50 de ore de limbă slovenă, de exemplu, costă în jur de 1.400 de euro pentru o grupă de cinci persoane şi se desfăşoară pentru o perioadă de 4-5 luni (în care cursanţii învaţă timp de 4 ore pe săptămână).

În prezent, pe piaţa locală există cel puţin 200 de call centere, din care aproximativ 60% sunt numai departamente interne ale unor companii din telecom sau bănci, în industrii cu un număr mare de clienţi, care au nevoie de activităţi de suport.