„Persepolis” şi romanul grafic

La târgul de carte Bookfest de la începutul verii, Editura ART a lansat pe piaţă primul roman grafic de la noi, în ceea ce vrea să fie chiar o colecţie, dar care merită de pe acum atenţie. Este vorba de "Persepolis", de Marjane Satrapi, carte care a şi fost ecranizată, iar filmul a primit, în 2007, Premiul Juriului Festivalului de la Cannes.
Puţină lume ştie ce este acela un roman grafic, încât este nevoie, socotim, de câteva explicaţii. Romanul grafic a apărut la jumătatea secolului trecut, dar primul artist occidental care a construit însă, cap-coadă, un text amplu conceput în formula imagine-text a fost William Blake, în "The Marriage of Heaven and Hell". Primul val care a transformat romanul grafic într-un gen apreciat şi gustat s-a înregistrat în Statele Unite, când au fost adaptaţi mari clasici în benzi desenate. Popularitatea crescândă a benzilor serializate ("Aventurile lui Tinin" fiind unul dintre pionieri) a funcţionat de minune ca rampă şi pentru noile romane, în 1969 John Updike invocând această "mutaţie" grafică drept argument pentru teoria despre "moartea romanului". Primele romane grafice proclamate ca atare au apărut însă la sfârşitul anilor '70, termenul începându-şi cariera după ce a apărut pe coperta volumului "A Contract with God and other Tenement Stories" de Will Eisner.
La noi, în România, de-abia există banda desenată, vreo 3-4 editori activi şi vreo de 20 de publicaţii. Banda desenatǎ pentru adulţi este reprezentatǎ în principal de editorul Hardcomics care a publicat tineri autori români (9 titluri, disponibile doar 5). Extrem de activă în promovarea genului este Asociaţia Jumătatea Plină, care a şi contribuit, alături de Editura ART, la apariţia în româneşte a cărţii despre care vorbim mai jos.
"Persepolis" este un minunat roman grafic ce-şi ia numele de la fosta capitala a imperiului persan. Scris de Marjane Satrapi, este de fapt o autobiografie vizuala, în alb-negru, a autoarei, trista si amuzanta in acelasi timp, despre copilaria petrecuta in timpul Revolutiei Islamice din anii 70 si a Razboiului Iraniano-Irakian din anii 80. O carte atât de bine primită, citită, multipremiată şi tradusă în foarte multe alte limbi, încât revista Time scria: "Memoriile unei maturizări în Iranul revoluţionar, Persepolis aruncă o privire fără egal într-un mod de viaţă aproape necunoscut şi greu accesibil. Satrapi a ales să-şi spună remarcabila poveste într-o minunată carte de benzi desenate, unică şi indispensabilă. Îţi lasă o senzaţie ciudată, ca şi când ai citi un mesaj trimis într-o sticlă de un naufragiat". Inclus în toate listele de "lecturi obligatorii" când vine vorba de romane grafice, "Persepolis" s-a vândut în peste două milioane de exemplare şi a fost de mai multe ori premiat la prestigiosul Festival de Benzi Desenate de la Angoulême (Franţa), iar în Spania a fost recompensat pentru mesajul antifundamentalist. Transformat într-un lungmetraj de animaţie, ai cărui coregizori au fost chiar Satrapi şi artistul Vincent Paronnaud, "Persepolis" a primit, cum spuneam, în 2007 Premiul Juriului la Cannes, fiind nominalizat şi la Oscaruri.
Cartea povesteşte, în aproape 400 de apgini, copilăria pe care Marjane Satrapi şi-a petrecut-o la Teheran, într-o familie cu convingeri de stânga, implicată în mişcări politice încă de dinainte de Revoluţia Iraniană; conflictul dintre Irak şi Iran; anii petrecuţi la liceu în Viena, revenirea în Iran şi plecarea definitivă în Franţa, toate episoadele alcătuind, puse cap la cap, un bildungsroman. Vălul care acoperă, de regulă, sensibilele chestiuni legate de politică, religie şi istorie se ridică în cartea autoarei stabilite în Franţa pentru a face loc multor nuanţe de gri camuflate în imagini exclusiv alb/negru. Găsim de toate în roman: umor, analiză socială, critici fără tezism. Formula grafică minimalistă, naivă, se potriveşte perfect cu perspectiva copilului, dar şi cu contextul social pe care îl arată. Imaginile şi textul se completează permanent.
"Persepolis" va fi completat curând în colecţia Romanul grafic cu alte titluri pentru care Editura ART trebuie felicitată.

*) Marjane Satrapi - "Persepolis", Editura ART. Traducere din limba franceză de Mihaela Dobrescu.