Urmează câteva trimestre slabe pentru economiile din Est, crede şeful BERD

Ratele de creştere economică ale statelor din Europa de Est vor rămâne modeste în trimestrele ce vor urma, în condiţiile în care procesul de revenire al eco­nomiilor Statelor Unite şi zonei euro pierde viteză, crede Thomas Mirow, preşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, scrie agenţia de presă Sofia News Agency.
El spune că Bulgaria şi România vor fi statele din regiune care vor întâmpina cele mai multe dificultăţi în a depăşi efectele crizei.
Creditorul cu sediul la Londra nu va modifica estimările de creştere economică pentru acest an pentru cele 30 de state din Europa de Est şi Asia Centrală în care investeşte deoarece estimările "au fost de la început relativ modeste", a spus Mirow.
"Ratele de creştere nu vor fi impresionante deoarece statele dezvoltate au obosit, iar acest lucru va avea un impact semnificativ asupra regiunii", a ex­plicat preşedintele BERD. "Nu vom revizui esti­mările în sens negativ, dar nici în sens pozitiv. Am fost precauţi şi am optat pentru estimări moderate comparativ cu perioada anterioară crizei."

În uşoară scădere
La sfârşitul lunii iulie, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, cu sediul la Londra, a revizuit în uşoară scădere estimările pentru economiile din estul Europei, invocând motive precum volatilitatea crescută a pieţelor financiare, riscurile ce rezultă din această cauză şi impactul înăspririi condiţiilor fiscale.
Potrivit ultimelor estimări ale BERD, estimările de creştere au fost reduse de la 3,7% în mai la 3,5%, pentru statele din regiune în 2010. Previziunile economice pentru 2011 au fost de asemenea modificate în sens negativ, la 3,9%.
În medie, economiile din sud-estul Europei - printre care se numără şi România - se vor contracta în acest an cu 1,5%, potrivit băncii, care în mai vorbea de o creştere de 0,3%. Cele mai noi state membre ale UE, Bulgaria şi România, vor fi alături de Croaţia printre cei mai slabi performeri. Economia ţării noastre este aşteptată să scadă cu 3% în acest an, deşi iniţial se vorbea de o creştere economică zero. În cazul Bulgariei declinul va fi de 1,2%.
Vecinii noştri de la sud, cel mai sărac membru al UE, sunt victimele primei recesiuni din ultimii 12 ani, după ce trei ani s-au bucurat de un boom al creditării. Acum creditele au secat, şi la fel şi investiţiile.
La începutul acestui an guvernul a adoptat un pachet de măsuri de austeritate, printre care înghe­ţarea salariilor din sectorul public şi a pensiilor, într-o încercare de a reduce deficitul alarmant.
Măsuri dure au fost adoptate şi de România, precum reducerea salariilor bugetarilor şi majorarea TVA de la 19 la 24%.

Ungaria trebuie să ia poziţie
Statele fost comuniste cărora BERD le oferă împrumuturi încearcă să îşi revină din cea mai dură recesiune după momentul în care a căzut Cortina de Fier. Revenirea este însă presărată de obstacole, precum ameninţarea unei noi recesiuni în Statele Unite şi o reducere a perspectivelor de creştere în zona euro, principala piaţă de export a statelor din estul Europei.
Măsurile de austeritate fiscală adoptate de statele UE în timpul crizei datoriilor îşi spun la rândul lor cuvântul. Mirow şi-a exprimat opinia şi în ceea ce priveşte Ungaria, după ce agenţiile de rating Standard & Poor's şi Moody's Investor Service au avertizat statul că i-ar putea fi retrogradat calificativul dacă guvernul nu clarifică politicile economice.
Guvernul maghiar trebuie să îşi dezvăluie politicile economice pe termen lung după alegerile locale de luna viitoare, a spus Mirow. Primul-ministru Viktor Orban a promis săptămâna trecută că va reduce deficitul bugetar din 2011 sub limita de 3% impusă de UE. Promisiunile sale nu au fost suficiente pentru a calma agenţiile de rating.
"Ce este important este ca după alegerile din octombrie autorităţile să clarifice planurile pe termen lung privind politica economică", a spus el. "Trebuie să fie clară abordarea pe termen lung în vederea reducerii deficitului bugetar."