Ruşii de la Alro cer mai multă energie hidro ieftină pentru a reveni la capacitate maximă

Alro funcţionează de la sfâr­şitul anului 2008 la 75% din capacitate, du­pă ce a închis o parte din producţia primară de aluminiu şi până în prezent circa 1.400 de oameni care lucrau în combinat şi-au pierdut locurile de muncă.
Deşi preţul aluminiului pe piaţa in­ter­naţională a urcat cu 48% în primul se­mestru, la un nivel mediu de 2.160 de dolari şi cererea de aluminiu a crescut de asemenea, Alro continuă să funcţio­ne­ze în regim de criză, la 75% din capa­ci­tate, din cauză că nu găseşte energie ief­tină pe piaţă.
"Funcţionarea la capacitate de­pin­de de Hidroelectrica. Deja ne-am înţe­les cu ei să ne livreze 3 TWh care ne per­mi­te să producem 206.000 de tone de alu­miniu anual. Ne-am înţeles totodată că există posibilitatea de extindere a li­vră­rilor la 4 TWh în aceleaşi condiţii pe care le avem în prezent, cu condiţia ca Hi­droelectrica să aibă energia dispo­ni­bi­lă. Dacă ne oferă capacitate de ener­gie adiţională noi o luăm direct", spune Frank Mueller.
Potrivit lui, dacă Hidroelectrica se de­ci­de să furnizeze către Alro energia su­plimentară, combinatul ar atinge pro­ducţia de dinainte de criză, respectiv de 265.000 de tone, şi ar angaja înapoi o parte dintre salariaţii disponibilizaţi.
Producătorul de aluminiu Alro Sla­ti­na, controlat de grupul Vimetco de­ţi­nut de investitori ruşi, a semnat recent cu Hidroelectrica un contract de achi­zi­ţie a 3TWh anual până în 2018, la un preţ de circa 31-37 euro/MWh, cu 25% mai mare decât anul trecut. 1 Terrawatt (TWh) este egal cu un milion de mega­waţi (MWh). Preţul plătit către Hidro­elec­trica este însă inferior celui de pe piaţa li­be­ră, în condiţiile în care Alro este cel mai important client al compa­niei şi cel mai mare consumator de energie din România.

Piaţa europeană este saturată, cererea mondială este în creştere
Conducerea Alro întrevedea la în­ce­putul anului posibilitatea ca în semestrul al doilea să redeschidă capa­cită­ţile de producţie închise anterior, lu­cru care nu s-a mai concretizat. Bugetul pe 2010 prevedea o dublare a profitului Alro la 56 mil. dolari şi o creştere a vân­zărilor de 31%, până la 579,6 mil. dolari.
"Piaţa europeană este în cea mai mare parte una saturată, competiţia este foarte mare, la fel ca şi nivelul calitativ. Turnătoriile din vest care nu dispuneau de energie ieftină s-au închis una după alta când preţurile au scăzut pentru că procesul de producţie este simplu. Noi ne-am concentrat în ultima perioadă pe pro­duse cu valoare adău­gată care sunt mai aproape de con­sumatorul final, iar din această cauză marjele de profit ale Alro au crescut", a precizat Mueller.
Alro şi-a asigurat anul acesta alu­mi­na (materia primă pentru produ­cerea alu­miniului) prin deschiderea combi­na­tu­lui Alum Tulcea, care pro­duce circa 450.000 de tone anual. Chiar dacă preţul de vânzare al alu­minei către Alro este cel al pieţei, conducerea Vimetco spune că Alro este avantajată prin faptul că activitatea de apro­vi­zionare este stabilă şi nivelul calitativ este constant, fapt apreciat de clienţii companiei.
"Aşteptările la nivel mondial sunt ca cererea să crească cu 40% până în 2015 pentru că fiecare vrea să reducă consumul de carburant şi se orientează pe materiale mai uşoare, precum alu­mi­niul", spune directorul Vimetco.

Creditul de la BERD uşurează controlul costurilor financiare
Alro a semnat recent un contract de refinanţare cu BERD în valoare de 180 mil. dolari despre care conducerea spune că uşurează controlul financiar şi îi oferă stabilitate din acest punct de vedere.
"Aveam multiple împrumuturi la multiple bănci pe diferite termene, iar fiecare avea condiţiile proprii. În 2009 băncile erau foarte reticente să prelun­geas­că împrumuturile pentru că ele în­sele aveau nevoie de lichidităţi. Ne sim­ţim mai confortabil prin semnarea acor­dului cu BERD şi Raiffeisen pentru următorii ani", spune Mueller.
Alro a reuşit anul trecut să-şi sal­veze profitul doar ca urmare a încheierii unor contracte de hedging pe preţul aluminiului care-i asigurau un preţ de vân­zare de 2.546 de dolari pentru o can­ti­tate de 55.000 de tone. Preţul mediu al aluminiului a coborât anul trecut la 1.667 de dolari pe tonă.
Compania a înregistrat anul trecut o redu­cere a profitului cu 68%, la 78 mil. lei (18,3 mil. euro), în condiţiile redu­cerii cifrei de afaceri cu 28%, la 1,41 mld. lei (332 mil. euro).
Conducerea companiei spune că în acest moment operaţiunile de hedging se fac pe termen mai scurt şi doar în momentele în care consideră că preţul de pe piaţă este destul de atractiv, iar compania are un stoc de produse.
Vimetco mai deţine în China două fa­brici de aluminiu care vor produce anul acesta 760.000 de tone şi care este esti­mată să urce în 2011 la 850.000 de tone, de circa patru ori mai mare decât cea a combinatului de la Slatina. Vimetco are asigurat în China con­sumul de energie prin propria termo­centrală.
Extinderea operaţiunilor din China a însemnat însă sistarea in­ves­tiţiilor anun­ţate în urmă cu câţiva ani pe piaţa româ­nească, respectiv du­blarea capa­ci­tăţii de producţie a combinatului de la Slatina şi con­struc­ţia în parteneriat cu gru­pul Interagro a unei centrale elec­trice care să apro­vizioneze atât Alro, cât şi grupul lui Ioan Niculae.
Alro, o investiţie profitabilă pentru ruşi
Grupul Vimetco (fostul Marco International), controlat de omul de afaceri rus Vitali Maşiţki, a preluat controlul Alro în 2002, în urma unei privatizări controversate, care a fost cercetată de Direcţia Naţională Anti­co­rup­ţie în 2006. Statul a scos în 2002 la vânzare un pachet de 10% din acţiunile Alro, care a fost adjudecat de ruşi, după ce aceştia cumpăraseră direct de pe Bursă un pachet de 43% din acţiuni. Preţul plătit statului a fost de doar 11,5 mil. dolari. Ulterior, Marco a majorat capitalul Alro cu circa 95 mil. euro, investiţia totală ridicându-se la circa 130 mil. euro.
Compania a beneficiat şi de con­trac­te de aprovizionare cu energie ieftină, încheiate direct cu Hidroelec­tri­ca şi Nuclearelectrica, obţinând pro­fit în fiecare an de la privatizare încoace. De la privatizare, ruşii au încasat de la Alro dividende în valoare brută de peste 300 mil. euro.