Statul încearcă poticnit să micşoreze evaziunea fiscală

AutoritÂŢile anunţă intensificarea controalelor şi introducerea unor noi mecanisme de verificare a agenţilor economici, cum este cazul softului propus de ministrul dezvoltării regionale şi turismului Elena Udrea pentru unităţile de cazare din România, în încercarea de a opri evaziunea fiscală.
În realitate, în România marfa continuă să se vândă la negru, magazinele de cartier nu folosesc casa de marcat, iar turiştii nu solicită bon fiscal în pensiuni, vile sau restaurante când merg în vacanţă.
"Este o diferenţă foarte mare între teorie şi realitate, iar asta se observă cel mai bine în provincie, unde lucrurile sunt foarte încurcate, întrucât fiecare angajat al organismelor de control are câte o rudă pe care o va ajuta la nevoie. Bugetul de stat ar putea fi alimentat dacă agenţii economici care fac evaziune ar fi amendaţi corespunzător. La noi aceste companii nu păţesc nimic, nu există un risc real. Nu cred că este nevoie ca Elena Udrea să meargă să numere turiştii în pensiuni, ci mai degrabă garda financiară trebuie să ridice licenţa pensiunii care nu a acordat bon fiscal", a declarat pentru ZF Emilian Duca, partener al BDO Tax.

Elena Udrea a anunţat că va implementa un soft în unităţile de cazare din ţară, astfel încât să fie cunoscut, în orice moment, numă­rul de turişti aflat pe teritoriul României, potrivit agenţiei de presă Mediafax.
"Statul trebuie să îşi ranforseze poziţia pentru că în nicio ţară nu cobori din maşină să faci glume cu poliţia sau nu negociezi cu Fiscul care vine în control. În domeniul turismului, de exemplu, evazinea fiscală nu este deloc de neglijat, iar aceasta nu se întâlneşte doar în pensiuni, ci la nivelul întregii industrii a ospitalităţii-baruri, cluburi, minihotelurile de tranzit de pe şosele", spune Paul Mărăşoiu, directorul regional al Golden Tulip Hotels, implicat în mai multe acţiuni de susţinere a turismului, printre care şi campania Brandului de Ţară.
Doar încasările celor 1.000 de pensiuni şi vile de la mare, de pe Valea Prahovei şi Braşov, care au circa 15.000 de locuri de cazare, s-ar putea ridica, potrivit calculelor ZF, la 65 mil. euro, dacă ar fi ocupate în totalitate pe parcursul unui an. Cu toate acestea, companiile raportează încasări mici de doar câteva zeci sau sute de mii de euro anual şi un grad de ocupare foarte mic.

Şi în magazinele de cartier sau în pieţe oamenii se confruntă la orice pas cu evaziunea. Toţi agenţii economici militează pentru eliminarea pieţei negre, dar sunt cazuri în care mulţi dintre aceştia practică comerţul la negru. Adri­an Porumboiu, preşedintele grupului Racova Agro Pan, a spus într-o conferinţă de presă că "regulile economiei de piaţă din România sunt la nivelul «Cărţii junglei»", susţi­nând că cei care plătesc dările la stat sunt totodată trataţi cu ostilitate.
Această vehemenţă vine în urma unor controale efectuate de Garda Financiară la unul dintre magazinele sale din cadrul companiei Mopan, companie care plăteşte, potrivit lui Porumboiu, taxe lunare de 1,5-2 mil. lei. În urma controalelor, Garda Financiară a depistat faptul că în datele casei de marcat nu se regăsea suma de 300 de lei şi a dispus suspendarea activităţii magazinului pentru o perioadă de trei luni. Porumboiu a catalogat această acţiune ca fiind "o situaţie derizorie".